Cum putem identifica inteligența emoțională la un angajat și de ce este ea importantă, mai ales în domeniul serviciilor de sănătate

8 întrebări pentru interviul de angajare care ne ajută să o identificăm

Nu mai este de mult un secret faptul că nivelurile ridicate de inteligență emoțională sau, mai exact, ale coeficientului emoțional joacă un rol important în performanța angajaților. De aceea, folosirea unor întrebări care cuantifică acest coeficient în cadrul interviurilor de angajare, cu precădere la angajarea personalului care lucrează în sănătate, ar putea da angajatorilor o înțelegere mai de profunzime a capacității candidatului de: 1. a fi conștient de propriile emoții și de emoțiile altor persoane; 2. de a-și conștientiza comportamentul și a fi capabil să-l adapteze și 3. de a-și gestiona emoțiile pentru a se potrivi la diferitele situații cu care personalul medical se poate întâlni în activitatea de zi de zi.

Astfel de calități ar trebui să fie un factor hotărâtor în decizia de angajare a unui candidat cu inteligență emoțională și socială înaltă, deoarece o astfel de persoană este capabilă să colaboreze extrem de bine cu colegii, să comunice bine și să se adapteze la schimbări. Iar acestea sunt calități extrem de importante în domeniul ocrotirii sănătății, unde oamenii au nevoie să se bazeze unii pe alții și să discute unii cu alții, pentru a trata și îngriji cât mai bine pacienții.

Adevărul este că atunci când avem o dificultate în gestionarea emoțiilor acest lucru nu se întâmplă pentru că ceva nu este în regulă cu noi, ci pentru că nu știm cum funcționează emoțiile și nu am fost învățați cum să le abordăm.

În fapt, inteligența emoțională este capacitatea de a funcționa împreună cu emoțiile noastre, și nu de a lupta sau fugi de ele.

Principalele trăsături pe care oamenii cu coeficient ridicat al inteligenței emoționale le au sunt exact cele pe care ar trebui ca cineva să și le dorească la angajații din sistemul de sănătate. Ele sunt definite de opt calități și anume:

  1. Acești oameni văd emoțiile ca mesageri și nu drept virusuri. Simplu vorbind, în momentul în care ei descriu sentimente ca furie, tristețe, teamă, rușine sau gelozie, în loc să le considere ”emoții negative”, le văd drept simpli mesageri care comunică anumite informații. Și oricât de mult le-ar displăcea mesajul, ei nu ”atacă” niciodată mesagerul. Simplul fapt că o emoție te face să te simți rău nu înseamnă că ea este rea.
  2. Apoi, aceștia sunt oameni care, deși își ascultă emoțiile, nu au încredere în ele. Parte din informația pe care ne-o comunică emoțiile noastre este adevărată. Dar emoțiile pot fi și nepotrivite. De exemplu, furia îmi poate șopti că ar fi normal să-mi lovesc cu pumnul în față un coleg care s-a lăudat cu o situație pe care în realitate am rezolvat-o eu. Dar este normal să urmez un astfel de sfat și să trec la fapte?
  3. O altă trăsătură distinctă este faptul că ei vorbesc despre emoțiile proprii cu deschidere și încredere. Cei mai mulți adulți pe care-i vei asculta vorbind despre emoțiile lor vor folosi un limbaj de evitare. Astfel, în loc de ”mi-e teamă” (o clară recunoaștere a emoției primare), vom auzi adesea un limbaj care intelectualizează emoțiile de genul ”sunt doar puțin stresat” sau ”sunt cu adevărat enervat acum” (ceea ce indică o evitare a emoției). Însă, cu cât evităm mai mult emoțiile dureroase, cu atât devenim mai vulnerabili și ne temem mai mult de ele. Dacă nu vreți să ajungeți în această situație, data viitoare când sunteți în situația de a vă fi teamă și a trebui să răspundeți la întrebări referitoare la modul în care vă simțiți, răspundeți cum ar face-o un copil de 6 ani: ”mă simt cu adevărat speriat”.
  4. Următorul element distinctiv pentru oamenii cu coeficient ridicat de inteligență emoțională este acela că ei disting emoțiile de gândurile care le declanșează. Cert este că nu putem avea o emoție fără unele gânduri declanșatoare. Chiar dacă gândurile care ne generează emoțiile pot fi subtile și fugitive, asta nu înseamnă că nu sunt acolo. Practic, oamenii cu coeficient de inteligență peste medie sunt experți în înțelegerea obiceiurilor mentale și a modelelor de gândire care generează răspunsurile lor emoționale. Ei știu, de exemplu, că anxietatea lor este rezultatul obiceiului lor de a se îngrijora, iar ruminarea greșelilor lor este cauza rușinii pe care o resimt. De aceea, una dintre cele mai importante abilități pe care le putem cultiva pentru a deveni mai inteligent din punct de vedere emoțional este să învățăm să ne identificăm obiceiurile mentale subtile care preced emoțiile neplăcute. Pentru că, deși nu putem controla direct modul în care ne simțim, putem controla modul în care alegem să gândim, ceea ce va duce, indirect, la schimbarea modului în care ne simțim.
  5. O dovadă clară a inteligenței emoționale este aceea când persoana poate descrie cum se simte fizic atunci când este supărată, de exemplu, sau când este anxioasă. A accepta să simți cu adevărat emoțiile la nivel fizic este un semn distinctiv al inteligenței emoționale.
  6. A fugi sau a încerca să elimini emoțiile dureroase nu este recomandat, pentru că astfel vă învățați creierul că acele emoții sunt periculoase. Dacă faceți acest lucru, data viitoare când le veți experimenta, veți simți frică sau rușine, în plus de alte emoții deja dureroase. În loc să facă asta, persoanele cu un coeficient ridicat de inteligență emoțională își validează emoțiile. Ele își identifică și își recunosc sentimentele (acceptă că este în regulă să simtă orice fel de sentiment, asta nefăcându-i mai răi sau mai nesiguri). Pentru ei, emoțiile sunt întotdeauna valabile chiar dacă sunt dureroase sau inutile.
  7. Una dintre cele mai mari confuzii pe care majoritatea oamenilor le fac în legătură cu emoțiile este problema controlului. Aceștia cred că ar trebui să-și controleze emoțiile – să fie mai puțin supărați, să se simtă mai puțin triști, să nu fie atât de anxioși, etc. Însă nu așa funcționează emoțiile (nu există un buton pentru tristețe pe care să îl apeși pur și simplu pentru a te simți mai bine). Singurul lucru pe care-l pot controla este comportamentul. Iar oamenii care au un bun coeficient de inteligență emoțională își acceptă emoțiile și-și controlează comportamentul.
  8. Unul dintre cele mai grăitoare indicii despre inteligența emoțională a oricărei persoane este modul în care gestionează emoțiile altor persoane – în special emoțiile dificile. Majoritatea celor care nu știu să abordeze acest domeniu fie fug de aceste emoții (se simt inconfortabil când cineva este trist, așa că spun „înveseliți-vă” și schimbă subiectul) , fie devin nervoși, se simt incomod și încep să dea o mulțime de sfaturi, sperând că cealaltă persoană va înceta să se manifeste emoțional. Însă încercarea de a „remedia” emoțiile dureroase ale altor persoane este invalidantă. Oamenii cu un bun coeficient de inteligență emoțională sunt dispuși să accepte stările proaste și emoțiile dificile ale altor persoane, așa cum o fac și în cazul propriilor emoții. Ei recunosc, au înțelegere și validează sentimentele altor persoane fără a încerca să le facă să plece sau să le distragă acestor persoane atenția. Și, deși este contraintuitiv, această abordare a acceptării sentimentelor dificile ale altor persoane tinde să conducă la relații mult mai sănătoase și mai fericite pe termen lung.

Dar cum putem identifica aceste trăsături în baza interviului de angajare? Studiile au demonstrat că printre angajații care au performanțe scăzute în primele 18 luni de la angajare, 23 % eșuează pentru că au probleme exact în zona de inteligență emoțională (al doilea motiv ca prevalență, devansat doar de lipsa disponibilității de a se instrui). 

Tocmai pentru a investiga aceste elemente, vă prezentăm în continuare o listă de întrebări pentru interviul de angajare și justificările care ne pot ajuta să identificăm candidații cu adevărat potriviți pentru domeniul serviciilor de sănătate, care să poată lucra cu ușurință cu pacienții. 

  1. Îmi puteți da un exemplu de situație în care ați încercat să faceți ceva și nu ați reușit? Aceasta este o modalitate excelentă de a vedea cum se descurcă acea persoană atunci când lucrurile nu merg așa cum a fost planificat. De asemenea, este o oportunitate de a vedea dacă aceasta se simte sau nu confortabil să își asume întreaga responsabilitate într-o situație dificilă. Ce căutați, de fapt, este un candidat care poate descrie un eșec fără să dea vina pe ceilalți, care se simte confortabil să-și asume responsabilitatea și nu devine defensiv.
  2. Îmi puteți descrie un conflict de la locul de muncă care v-a făcut să vă simțiți frustrat? Toată lumea se frustrează uneori. Descrierea modului în care un candidat explică un conflict de muncă poate oferi câteva indicii valoroase despre nivelul său de inteligență emoțională. Conflictele pot provoca o mulțime de emoții dificile și descrierea lui vă poate oferi o perspectivă importantă asupra modului în care persoana își gestionează emoțiile și empatizează cu ceilalți. Dacă descrie bine emoțiile, are conștiință de sine, dacă trece peste emoțiile negative, este capabil să-și gestioneze comportamentul în situații dificile. Dacă e conștient de trăirile colegilor, are o bună conștientizare socială, iar dacă a fost în stare să remedieze relația și să treacă peste conflict, are abilități sociale.
  3. Îmi puteți da un exemplu de persoană care vă inspiră și puteți, vă rog, să motivați alegerea? Răspunsul poate evidenția modele inspiraționale comportamentale. Insistați pe detalii (calitățile modelului, argumente etc.) ca să evitați răspunsurile false.
  4. Îmi puteți da un exemplu de situație în care ați primit feedback negativ de la un șef. Cum v-a făcut să vă simțiți? Una dintre cele mai ușor de recunoscut calități ale unei persoane inteligente din punct de vedere emoțional este capacitatea sa de a face față criticilor. Persoanele cu inteligență emoțională ridicată pot procesa chiar și feedback-ul negativ neașteptat, fără a-l lăsa să le afecteze stima de sine. Un răspuns care recunoaște emoțiile specifice pe care le-a trăit și arată o înțelegere empatică a punctului de vedere al managerului indică un nivel ridicat de conștientizare emoțională.
  5. Ce abilitate sau expertiză simțiți că vă lipsește încă? Curiozitatea și dorința de a învăța sunt semne că un potențial angajat are potențial de creștere. Oamenii care cred că știu deja totul sunt cei pe care nu vi-i doriți în echipă.
  6. Mă puteți învăța ceva, ca și când aș fi complet neștiutor pe acel subiect? (poate fi orice: o abilitate, o lecție sau un puzzle.) Răspunsul candidatului la această întrebare poate dezvălui mai multe calități: persoana este dispusă să se gândească înainte de a vorbi; are abilitatea tehnică de a-i învăța pe alții care au mai puține cunoștințe; pune întrebări empatice celui cu care discută (cum ar fi: „are sens?”)
  7. Ce ne-ar spune colegii despre experiența de lucru cu dvs. (care sunt aspectele pozitive, dar provocările)? Candidatul are nevoie de o bună conștiință de sine (și de umilință) pentru a recunoaște aceste lucruri. Alegeți candidații care par a se simți confortabil și au comentarii sincere fără a-și cere scuze sau a invalida imediat criticile aduse de colegii lor de muncă.
  8. Ne puteți da exemplul de situație în care ați cerut ajutor pentru o activitate/sarcină? Oamenii cu un bun coeficient de inteligență emoțională sunt încrezători, dar realiști. Ei au o bună înțelegere a propriilor puncte forte și a limitărilor și nu se tem să admită ceea ce nu știu. Ei știu că a cere ajutor și a colabora cu ceilalți este un semn de forță, nu de slăbiciune. Aveți grijă la candidații care par ezitați sau jenați să admită că au nevoie de ajutor uneori. Căutați pe cineva care să poată discuta cu încredere un moment în care a căutat ajutorul unui coleg din cauza unei lacune în cunoștințele sale despre un anumit subiect.

Acordați atenție reacțiilor candidatului și limbajului corpului, în timp ce vă răspunde la întrebări. Pare nefericit când vorbește despre feedback-ul negativ pe care l-a primit de la șeful său? Nu uitați că pentru roluri diferite, unele calități ale inteligenței emoționale contează mai mult decât altele. Evitarea conflictelor este considerată un avantaj în joburile din sănătate. Aici, mai ales în mediile foarte stresante din domeniul sănătății cum ar fi o secție de terapie intensivă, un angajat care-și suprimă emoțiile ar putea provoca probleme mari de colaborare și de performanță pe termen lung.

Mirela Mustață, Redactor executiv e-Asistent.ro

Surse de documentare:

Share This Post