Săptămâna Europeană a Vaccinării

O inițiativă regională condusă și coordonată de Organizația Mondială a Sănătății – Biroul Regional pentru Europa și implementată de Statele Membre ale Regiunii Europene, Săptămâna Europeană a Vaccinării este celebrată în ultima săptămână din luna aprilie, la fel ca Săptămâna Mondială a Vaccinării.

Scopul acestui eveniment este acela de a promova utilizarea vaccinurilor pentru a proteja persoanele de toate vârstele împotriva bolilor.

În timp ce preocuparea tuturor țărilor se concentrează acum asupra noilor vaccinuri care ne protejează împotriva COVID-19, de importanță majoră rămâne și nevoia de a nu rata vaccinările de rutină.

Pericolul adus de COVID-19 a redus nivelul de vaccinare în timpul pandemiei globale, lăsând copiii pradă pericolelor unor boli grave precum rujeola și poliomielita. Aceștia se adaugă celor aproape 20 de milioane de copii în întreaga lume care nu primesc vaccinurile de care au nevoie. De o serie de vaccinuri sunt private și persoanele care ar putea fi protejate de pericolul diverselor boli prevenibile prin vaccinuri, dacă s-ar vaccina în timpul adolescenței, maturității și până la bătrânețe. Pentru a completa tabloul, circulația rapidă a dezinformărilor din jurul subiectului vaccinării se adaugă acestor amenințări care limitează gradul de protecție oferit de vaccinuri.

Pornind de la tema „Vaccinurile ne aduc mai aproape”, promovată de Săptămâna Mondială a Imunizării 2021, Organizația Mondială a Sănătății cere un angajament mai mare în a promova importanța vaccinării care-i poate aduce mai aproape pe oamenii izolați de pandemia COVID-19, dar și de alte epidemii, și pentru îmbunătățirea sănătății și bunăstării tuturor, pentru tot parcursul vieții.

Cele două intervenții care ar putea sprijini acest angajament sunt: 1/ un grad ridicat de acceptare a vaccinurilor, ca urmare a creșterii încrederii în acestea și 2/ creșterea investiției în vaccinuri pentru a le face cât mai accesibile.

Prima componentă – acceptarea vaccinurilor pe scară largă – poate fi abordată printr-un efort al specialiștilor – fie ei cercetători sau personal medical – de a clarifica confuziile create de diversele știri false care circulă în presă cu privire la riscurile vaccinării și efectele secundare ale vaccinurilor și de a prezenta echilibrat argumentele pro și contra vaccinare.

Practic, reacțiile adverse frecvente ale vaccinurilor (conform cdc.gov) includ reacții ușoare precum febră sau edeme sau dureri la locul injectării. Aceste reacții indică faptul că vaccinul funcționează. Foarte rar, este posibil să apară un efect secundar grav, cum ar fi o reacție alergică. Doar unul din 1 milion de persoane vaccinate are acest efect secundar.

O altă știre falsă asociază vaccinul cu autismul. În realitate, nu există absolut nicio dovadă solidă care să sugereze că vaccinurile provoacă sau declanșează autism. Zeci de ani de cercetare din întreaga lume demonstrează că vaccinurile sunt sigure și eficiente. Grav este însă că, între timp, efectele unei boli infecțioase care nu este prevenită prin vaccinare pot fi severe și de lungă durată, inclusiv prin afectarea creierului sau chiar moartea copilului. În concluzie: cel care întârzie vaccinarea își asumă un risc mult mai mare, deoarece cu cât așteaptă mai mult timp pentru a accepta vaccinul, cu atât mai mult crește riscul de expunere la o boală gravă și cu potențiale sechele pe viață.

Unii părinți își fac griji cu privire la suprasolicitarea sistemului imunitar al copilului. În realitate, părinții pot să stea liniștiți cu privire la acest lucru. Conform asigurărilor date de Academia Americană de Pediatrie (aap.org), sistemul imunitar al bebelușilor poate gestiona toate vaccinurile recomandate în calendarul de vaccinare, deoarece aceștia sunt expuși zilnic la mult mai mulți germeni. Practic, sistemul imunitar al unui copil sănătos poate suporta mai multe vaccinări. Astfel, sistemul imunitar al bebelușilor poate răspunde la aproximativ 100.000 de organisme simultan, în timp ce antigenele din vaccinuri folosesc doar o mică parte din răspunsul sistemului imunitar al acestuia. Practic imunizările copiilor sunt recomandate la o vârstă fragedă, tocmai pentru că imunitatea de la mama lor dispare. În concluzie, și la acest argument, răspunsul pentru părinții care ezită să-și vaccineze copilul este că această decizie nu are temei și poate aduce riscuri suplimentare copilului.

O altă temere care este generată de o percepție greșită este aceea că vaccinările sunt nesigure, deoarece conțin timerosal, o formă organică de mercur (numită și etil mercur) care împiedică alterarea vaccinurilor. Această formă de mercur este complet diferită de metil mercur, care poate afecta sistemul nervos. Deși s-a dovedit că timerosalul este sigur, mai mult, acum toate vaccinurile de rutină din copilărie sunt disponibile în forme fără timerosal, inclusiv vaccinul antigripal sezonier.

De asemenea, vaccinurile nu îmbolnăvesc copilul de boala față de care-l protejează și nu-i slăbesc sistemul imunitar. În realitate, vaccinurile introduc un antigen mort sau slăbit în organism, astfel încât sistemul imunitar să poată produce anticorpi împotriva acestuia și să creeze imunitate la boală. În aceste condiții, nu este neobișnuit ca un copil să dezvolte o ușoară secreție nazală și tuse după ce a făcut vaccinul antigripal. Acest lucru nu înseamnă, totuși, că el „a luat gripă”. De asemenea, deoarece durează aproximativ două săptămâni până când vaccinul antigripal devine eficient și deoarece simptomele antigripale nu apar imediat, o persoană ar putea fi, fără să știe, deja infectată cu gripă, atunci când se administrează vaccinul. Cineva în această situație ar putea presupune că vaccinul antigripal l-a îmbolnăvit de gripă, lucru care nu este posibil sau adevărat.

În același timp, merită să apreciem persoanele care se gândesc în mod responsabil la vaccinare și diversele argumente pro și contra. Printre argumentele favorabile vaccinării se numără:

1/ Vaccinurile ajută la prevenirea bolilor periculoase care au ucis și pot îmbolnăvi sau pot ucide mulți oameni.

2/ Majoritatea covârșitoare a cercetărilor arată că vaccinurile sunt sigure. Cercetătorii investighează amănunțit fiecare vaccin înainte de a prezenta datele către autoritățile care aprobă medicamentele și vaccinurile. Acestea pot aproba sau refuza vaccinul, în funcție de aceste date.

3/ Vaccinurile nu numai că ne protejează pe noi, cei care ni le administrăm. Acestea protejează și oamenii din jurul nostru, în special persoanele care din diverse motive nu pot fi vaccinate.

În categoria aspectelor care necesită grijă suplimentară se pot număra:

1/ Fiecare vaccin este făcut din componente diferite și fiecare vă poate afecta diferit. Persoanele care au avut reacții alergice la anumite vaccinuri în trecut pot prezenta din nou o reacție alergică. 2/ Chiar dacă ești vaccinat, încă te-ai putea îmbolnăvi.

3/ Unele persoane cu sistem imunitar slăbit nu pot fi vaccinate sau ar trebui să fie vaccinate doar sub supravegherea atentă a unui furnizor de servicii medicale.

A doua componentă – creșterea investiției în vaccinuri – are nevoie de eforturi coordonate. Un exemplu este cel al statelor membre ale Regiunii europene a OMS care, într-o bătălie comună contra acestor boli, s-au angajat la două importante obiective: eliminarea rujeolei și rubeolei și menținerea statutului de zonă liberă de poliomielită. Cu toate acestea, realizarea obiectivului de eliminare a rujeolei și rubeolei rămâne o provocare, iar statutul de regiune fără poliomielită este în permanență amenințat, după cum a demonstrat un focar important de poliomielită din regiune în 2010.

Imunizarea este fără niciun dubiu una dintre cele mai rentabile realizări de sănătate publică a perioadei moderne. Costă foarte puțin, dar, salvând vieți și prevenind bolile și dizabilitățile, contribuie la reducerea sărăciei, la ridicarea nivelului de educație și la o mai bună dezvoltare socio-economică. Prin urmare, este, de asemenea, un element cheie în promovarea echității sociale.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare

Săptămâna Europeană a Vaccinării

Arhive

Recomandări

Link-uri utile