Depistarea și prevenirea cheagurilor de sânge

Discuțiile din ultima perioadă legate de vaccinarea cu COVID-19 Vaccine AstraZeneca, la care a fost observată, este adevărat, rar, dar suficient cât să genereze îngrijorare, o asociere de tromboză cu trombocitopenie, în unele cazuri însoțite de sângerare, au adus subiectul în atenția publică.

Deși atât poziția Agenției Europene a Medicamentului, cât și cea a Agenției Naționale a Medicamentului au subliniat că beneficiile depășesc riscurile în cazul COVID-19 Vaccine AstraZeneca, ambele au precizat că o posibilă legătură cu cazuri foarte rare de cheaguri sanguine asociate cu număr scăzut de trombocite nu poate fi exclusă.

În aceste condiții, reamintim recomandările Agenției Naționale a Medicamentului în acest caz:

”• Profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie atenți la semnele și simptomele tromboembolismului și ale trombocitopeniei.

• Persoanele vaccinate trebuie instruite să solicite asistență medicală imediată în cazul în care, după vaccinare, prezintă simptome precum: dificultăți de respirație, dureri toracice, tumefiere la nivelul membrelor inferioare, dureri abdominale persistente. De asemenea, orice persoană care, după vaccinare, prezintă simptome neurologice, inclusiv cefalee severă sau persistentă sau vedere încețoșată, sau care prezintă echimoze (peteșii) în afara locului de administrare a vaccinului după câteva zile, trebuie să solicite imediat asistență medicală.”

Cum să recunoaștem simptomele unui cheag de sânge?

Un cheag de sânge poate fi staționar (tromb) și poate bloca fluxul sanguin sau se poate desprinde  (embolism), deplasându-se prin corp.

Tromboza venoasă profundă și embolismul pulmonar sunt condiții medicale serioase care tind să fie sub-diagnosticate. Din fericire, ele pot fi prevenite.

Tromboza venoasă profundă apare când un cheag de sânge se formează într-o venă profundă, de obicei la nivelul gambei sau coapsei, dar poate apărea și în braț.

Cea mai serioasă complicație a trombozei venoase profunde apare când o parte a cheagului se desprinde și începe să se deplaseze prin fluxul sanguin către plămâni, cauzând un blocaj numit embolism pulmonar. Dacă cheagul este mic și persoana în cauză primește tratament corespunzător, aceasta se poate recupera, chiar dacă ar putea rămâne cu anumite sechele la plămâni. Dacă cheagul este mare, acesta poate opri circulația sângelui către plămâni și poate fi fatal.

În plus, de la o treime la o jumătate dintre persoanele cu tromboză venoasă profundă au complicații pe termen lung din cauza problemelor pe care cheagul le cauzează valvelor din venă, condiție numită sindrom post-trombotic (SPT).

 Persoanele cu SPT au simptome precum umflături, dureri, decolorare și, în cazurile severe, ulcere în părțile afectate. În anumite cazuri, simptomele pot fi atât de severe încât persoana devine incapacitată. Pentru anumite persoane, tromoboza venoasă profundă și embolismul pulmonar pot deveni o boală cronică: aproape 30% dintre persoanele care au suferit de această condiție medicală sunt expuse riscului de a suferi un nou episod.

Aproape oricine poate suferi de tromboză venoasă profundă. Totuși, anumiți factori pot crește acest risc:

-imobilitate pe perioade lungi, de exemplu în timpul unei șederi mai lungi în spital

-traumatismele care duc la rănirea venelor, ca de exemplu fracturile sau leziunile musculare severe

-nivelul crescut de estrogen, produs, printre altele, de contraceptivele orale, terapia de substituție hormonală, graviditatea;

-bolile cardiovasculare și pulmonare;

-cancerele și tratamentele oncologice;

-Boala Crohn;

-episoade precedente de tromboză venoasă profundă sau embolism pulmonar;

-vârsta (peste 60 de ani);

-obezitatea;

-istoric de tromboze sau embolisme în familie.

Persoanele din grupele de risc trebuie să fie conștiente care sunt semnele asociate și simptomele.

Tromboza venoasă profundă nu prezintă întotdeauna simptome, dar, când apar, acestea pot fi:

-căldura simțită în locul în care este cheagul;

-moliciune sau durere în piciorul sau brațul afectat;

-umflarea zonei în care este cheagul;

-înroșirea pielii.

Unii specialiști afirmă că durerea sau senzația generală în cazul unei tromboze venoase profunde este similară cu cea produsă de o întindere musculară.

În ceea ce privește un embolism pulmonar, simptomele comune includ:

-o durere ascuțită în piept, mai ales când persoana inspiră adânc;

-o tuse care produce sânge;

-febră;

-amețeală;

-puls rapid;

-insuficiență respiratorie bruscă;

-transpirații fără cauză precisă.

Persoanele care au aceste simptome trebuie să se adreseze imediat medicului sau serviciilor de urgență.

Cheagurile arteriale produc rapid simptome deoarece ele încep să blocheze fluxul de oxigen către organe mai rapid decât alte tipuri de cheaguri. Ele pot produce diverse simptome și complicații, inclusiv atacurile de cord, atacurile vasculare cerebrale, durerile severe sau paralizia.

Cheagurile de sânge din alte zone ale corpului pot duce la apariția următoarelor simptome:

-în abdomen – dureri, stări de vomă sau diaree;

-în creier – dificultăți de vorbire, slăbiciune a feței sau brațelor, probleme de vedere, amețeală sau dureri severe de cap;

-în inimă – apăsare în piept, durere în piept, insuficiență respiratorie, greață, amețeală.

Diagnosticarea cheagurilor de sânge numai cu ajutorul simptomelor este foarte dificilă.

Conform Centrului de Control al Bolilor (CDC) din SUA, aproape 50% din persoanele cu tromboză venoasă profundă nu prezintă simptome. De aceea, cel mai bine este să apelați la medic în cazul în care credeți că ați putea avea această condiție medicală. Simptomele care apar brusc ar trebui să vă îngrijoreze cel mai mult.

Medicul dumneavoastră sau alți profesioniști din sistemul medical vor fi capabili să vă spună dacă aveți motive întemeiate să vă îngrijorați și să vă trimită pentru investigații suplimentare pentru a putea identifica cauza exactă a simptomelor dumneavoastră. În multe cazuri, primul pas va fi o investigație ne-invazivă cu ultrasunete. Acest test va arăta o imagine a venelor sau arterelor dumneavoastră.

De asemenea, medicii mai pot folosi angiografia CT pentru a căuta cheaguri la cap, gât, piept sau abdomen. Testul implică injectarea de substanță de contrast în sânge, în timp ce computerul tomograf arată fluxul sanguin, relevându-se astfel existența unor cheaguri.

În plus, în anumite cazuri, medicii pot folosi și o radiografie a pieptului pentru a putea exclude alte cauze posibile, precum pneumonia, ale simptomelor pe care le resimțiți.

Tratarea cheagurilor de sânge implică micșorarea cheagului și prevenirea apariției unor noi cheaguri.

Tratamentele tipice includ:

-medicamentele anticoagulante;

-terapia trombolitică;

-ciorapii compresivi medicinali;

-filtrele venei cave, mici dispozitive pe care chirurgii le inserează în vene pentru a preveni cheagurile să se deplaseze spre plămâni.

Deși nu toate cheagurile de sânge pot fi prevenite, există măsuri care pot fi luate pentru a scădea riscul la care suntem expuși. Astfel, printre cele pe care le putem adopta fiecare dintre noi în viața de zi cu zi se numără:

-purtarea unor ciorapi lejeri;

-activitatea fizică regulată;

-purtarea ciorapilor de compresie în mod frecvent;

-limitarea consumului de sare;

-schimbarea frecventă a poziției;

-evitarea șezutului sau statului în picioare mai mult de 1 oră;

-evitarea traumatismelor picioarelor.

Așadar, revenind la tema recomandărilor Agenției Naționale a Medicamentului referitoare la tromboze, aceasta face și precizarea că este important să raportați orice reacție adversă suspectată, asociată cu administrarea vaccinului COVID-19 Vaccine AstraZeneca, către Agenția Națională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, în conformitate cu sistemul național de raportare spontană la datele de contact incluse în comunicatul agenției.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent 

Surse de documentare

  1. https://www.cdc.gov/ncbddd/dvt/features/prevent-blood-clots.html
  2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/how-to-know-if-you-have-a-blood-clot#prevention
  3. https://www.healthline.com/health/how-to-tell-if-you-have-a-blood-clot#when-to-call-adoctor
  4. https://www.anm.ro/_/COMUNICARI%20DIRECTE/COVID-19%20Vaccine%20AstraZeneca-%20comunicare%20catre%20profesionisti.pdf
  5. Sursa foto 1 și 2: https://www.cdc.gov/ncbddd/dvt/facts.html
Share This Post