Pe măsură ce lumea se redeschide, vom asista, oare, la reapariția în forță a gripei sezoniere?

Din ce în ce mai multe dovezi sugerează că virusurile gripei sezoniere și SARS-COV-2 pot coexista și că impactul lor se poate combina. Mulți specialiști cred că infecția cu gripa A îi face pe oameni mai sensibili la SARS-COV-2. De asemenea, aceștia se tem și că circulația mai largă a altor virusuri respiratorii ar putea duce la apariția unor variante mai periculoase de SARS-COV-2.

În septembrie 2020, medicii și oficialii din domeniul sănătății publice din emisfera nordică (America de Nord, Europa, Nordul Africii și Asia de Vest) au fost în alertă maximă. Ei nu știau cum se va comporta virusul SAR-COV2 în prima iarnă a pandemiei. Virusurile respiratorii tind să se intensifice în timpul vremii reci. În plus, existau și îngrijorările obișnuite cu privire la gripă, virusul care își schimbă forma și care îmbolnăvește și ucide mulți oameni în fiecare an.

În cel mai rău caz, medicii se temeau că vor vedea izbucniri simultane de Covid 19 și gripă care vor copleși spitalele și vor duce la o creștere fulminantă a numărului de decese – o „pandemie geamănă”. Acest scenariu nu s-a materializat, însă. Cazurile de Covid-19 au continuat să crească în mare parte din lume la sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, dar valul de gripă nu a mai lovit.

Totuși, astăzi, un an mai târziu, aceiași experți sunt din nou îngrijorați. Absența gripei în 2020-21 a înrăutățit probabil perspectivele pentru 2021-22: epidemia de gripă sezonieră ar putea apărea mai devreme, dura mai mult și afecta mult mai multe persoane decât de obicei.

Gripa sezonieră este cauzată de un grup de virusuri care circulă în întreaga lume între păsări precum și între păsări, oameni și alte mamifere. Sezonul de gripă din emisfera nordică începe, de obicei, în jurul lunii octombrie a fiecărui an și atinge punctul culminant în ianuarie sau februarie anul următor. În emisfera sudică, sezonul începe în jurul lunii mai și atinge vârful între iunie și august.

Două tipuri de virus provoacă gripa sezonieră. Virusurile gripei A provin de la păsări și porci. Subtipurile h1n1 și h3n2 (denumite după structura a două proteine de pe suprafața lor) infectează și oamenii. Gripa B infectează numai oamenii. Pe măsură ce aceste virusuri suferă mutații și se răspândesc, ele își reconfigurează proteinele care se află pe suprafețele lor, ceea ce le face mai puțin recognoscibile pentru sistemul imunitar al oamenilor, chiar și pentru cei care au mai întâlnit virusuri similare. Prin urmare, vaccinurile antigripale trebuie actualizate și readministrate în fiecare an.

Producătorii au nevoie de cel puțin șase luni pentru a crea, testa și produce cantități mari de vaccinuri antigripale, astfel încât trebuie să decidă cu mult timp înainte de sezonul de gripă ce tulpini ale fiecărui virus ar trebui să vizeze vaccinurile.

În acest moment intervine Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Sistemul Global de Supraveghere și Răspuns la Gripă (GISRS) este o rețea de laboratoare și instituții de sănătate publică din 123 de țări care colectează probe respiratorii pe tot parcursul anului.

Acești specialiști secvențiază genele oricărui virus gripal pentru a caracteriza proteinele de pe suprafața acestora și a crea o imagine detaliată a celor mai răspândite virusuri gripale aflate în circulație, a modului în care evoluează și a celor noi care apar. Înarmat cu aceste date, în fiecare februarie și septembrie, OMS reunește experți pentru a recomanda ce tulpini de gripă ar trebui să fie vizate de viitoarele vaccinuri pentru emisfera nordică și, respectiv, cea sudică.

Prima mare incertitudine este dacă au ales virusurile potrivite. Aceasta este întotdeauna o problemă, dar este deosebit de acută în acest an, mult mai puține informații fiind disponibile prin rețeaua GISRS, deoarece sezonul de gripă 2020-21 a fost cvasi-inexistent în întreaga lume. Mai puțin de 0,2% din eșantioanele la nivel global au fost testate pozitiv pentru gripă între septembrie 2020 și ianuarie 2021, potrivit OMS. Între 2017 și 2020, rata a fost de 17%. Numărul de spitalizări cauzate de gripă în America în sezonul 2020-21 a fost cel mai mic de când au început astfel de înregistrări, în anul 2005. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA a declarat că a primit un raport privind moartea unui copil din cauza gripei în sezonul 2020-21 în America, comparativ cu 199 în cel 2019-20.

Cum se explică un nivel atât de scăzut al gripei? Din cauza pandemiei COVID-19, oamenii au purtat măști de protecție, au practicat distanțarea fizică, s-au spălat pe mâini, au evitat transportul public și au stat incomparabil mai mult acasă. Aceste lucruri au contribuit la limitarea răspândirii și a altor virusuri respiratorii, inclusiv a gripei. Acest rezultat fericit are, din păcate, un corolar îngrijorător. Cercetătorii au putut colecta puține date pentru dezvoltarea unor vaccinuri eficace pentru sezonul gripal 2021-22.

Cât de bine funcționează un vaccin depinde de cât de bine se potrivesc componentele sale cu tulpinile virale pe care o persoană le întâlnește efectiv. În cazul în care acestea nu se potrivesc bine, vaccinurile sunt mai puțin eficace în prevenirea atât a infecției, cât și a bolilor grave, ceea ce duce la epidemii mai grave. Având în vedere puținele informații disponibile despre tulpinile de gripă care circulă, Academia de Științe Medicale (AMS) din Marea Britanie consideră că probabilitatea de nepotrivire este mai mare în acest an. Vaccinurile pentru gripă sunt oricum mai puțin eficace, in general, decât cele pentru Covid-19, prevenind aproximativ 70% din infecțiile detectabile la adulții sănătoși și aproximativ 50% la persoanele în vârstă.

O a doua mare necunoscută este modul în care sistemul imunitar al oamenilor, care au evitat în mare parte gripa timp de mai bine de un an, va reacționa atunci când o vor întâlni. Sezonul de gripă blând sau inexistent din 2020-21 a fost probabil binevenit într-o perioadă în care pandemia COVID 19 a făcut ravagii. Dar înseamnă, de asemenea, că mult mai puțini oameni vor fi fost expuși la virusurile gripale aflate în circulație în ultimul an, astfel încât nivelurile de imunitate naturală din cadrul populației vor fi relativ scăzute.

Un val de gripă într-un astfel de mediu „ar putea fi problematic”, a avertizat AMS. Chiar și cei care au fost expuși anterior sunt în pericol. Imunitatea se diminuează în timp. Mai rău, virusurile gripale se schimbă rapid, astfel încât memoria sistemului imunitar cu privire la gripa dintr-un sezon poate fi de un folos limitat împotriva noilor virusuri. Unii au o protecție redusă sau chiar inexistentă împotriva gripei – bebelușii și copiii mici care nu au fost niciodată expuși la aceasta.

Cercetările privind focarele anterioare de gripă din America oferă câteva indicii despre ce s-ar putea întâmpla în 2021.

Un studiu din 2013 a examinat ce s-a întâmplat după ierni blânde, când ratele de transmitere a gripei au avut tendința de a fi mai mici decât de obicei și, prin urmare, au dus la epidemii de intensitate mai mică. Cercetătorii au constatat că 72% dintre epidemiile ulterioare au fost mai severe decât media. Acestea au început cu 11 zile mai devreme, iar rata de creștere a epidemiei a fost cu 40% mai mare. Gravitatea lor a fost probabil exacerbată de debutul lor mai devreme, deoarece mai puține persoane erau vaccinate în acel moment.

Care sunt câteva modalități de a minimiza impactul sezonului de gripă 2021-2022, în caz că acesta debutează în forță, după cum estimează mulți specialiști?

Deoarece simptomele diferitelor boli respiratorii, inclusiv ale Covid-19, sunt similare, medicii și clinicienii au nevoie de acces de rutină la teste multiplex, în cadrul cărora tampoanele din gât sunt testate în același timp pentru diferite virusuri. Testele rapide pentru gripă ar trebui să fie disponibile pe scară largă în spitale, clinici, centre de îngrijire și farmacii. Identificarea infecțiilor este utilă – utilizarea la timp a antiviralelor poate scurta un episod de gripă.

O altă modalitate de a minimiza impactul gripei este ca oamenii obișnuiți să practice „igiena respiratorie”. Este posibil ca regulile de distanțare fizică să nu mai fie în vigoare în cea mai mare parte a lumii, dar oamenii ar trebui să poarte în continuare măști în mediile interioare aglomerate. De asemenea, ar trebui să lucreze de acasă, dacă este posibil, și să socializeze în aer liber, cer mulți specialiști.

Poate că cel mai puternic instrument de combatere a sezonului de gripă este administrarea de vaccinuri. O dificultate ar fi că procesul actual de fabricare a vaccinurilor antigripale este lent – durează șase luni și implică incubarea virusurilor în ouă de găină sau în celule de mamifere înainte de a extrage și purifica proteinele care vor constitui elementele constitutive ale vaccinurilor.

Succesul vaccinurilor cu ARN mesager (mARN) pentru Covid-19 i-a determinat pe oamenii de știință să investigheze modul de utilizare a aceleiași tehnologii împotriva gripei. Ea ar trebui să accelereze procesul de fabricare a vaccinului și ar permite modificarea mai ușoară și rapidă în cazul în care apar noi tulpini.

Vaccinurile antigripale existente, fie că sunt construite pe baza unor virusuri inactivate sau a unor proteine recombinante, oferă de obicei doar 40-60% protecție împotriva infecției. În teorie, mARN ar putea fi un produs mai bun: răspunsurile imune provocate pot fi mai ample, proteinele exprimate ar trebui să aibă o mai bună fidelitate a secvenței, selecția tulpinilor poate fi mai precisă, iar tehnologia permite încorporarea cu ușurință a unui număr mare de antigeni. Toate aceste caracteristici s-ar putea traduce printr-o protecție imunitară mai mare.

Vaccinurile cu mARN sunt fabricate sintetic, prin codificarea unei secvențe de antigen țintă într-un șablon plasmidic, și oferă o fidelitate ridicată: antigenele codificate corespund exact tulpinilor de gripă selectate pentru vaccinul din fiecare an.

În schimb, vaccinurile cu virus inactivat care sunt fabricate în sisteme bazate pe ouă și celule suferă adesea de mutații ale secvenței care le slăbesc eficacitatea. Vaccinurile cu proteine recombinate oferă același avantaj de fidelitate, dar procesul de fabricație a acestora este relativ greoi. Flexibilitatea și rapiditatea producției de vaccinuri mARN înseamnă că producătorii de vaccinuri ar putea aștepta mai mult timp pentru a începe producția – începând producția în luna mai, de exemplu, în loc de februarie, pentru emisfera nordică. Acest lucru le-ar permite să ia decizii mai informate cu privire la ce tulpini să includă.

Mulți cercetători speră, de asemenea, că mARN va stimula răspunsuri imune mai puternice sau mai diverse decât platformele tradiționale. Dacă este adevărat, acest lucru s-ar putea dovedi deosebit de benefic pentru adulții în vârstă, care au adesea răspunsuri slabe la vaccinurile antigripale, notează Jenna Bartley, care studiază îmbătrânirea imunologică la Facultatea de Medicină a Universității din Connecticut.

Pentru a preveni o „dublă pandemie” în 2021-22 – de gripă și de SARS-COV-2 – va fi nevoie de un efort concertat pentru a administra cât mai multe vaccinuri – atât pentru Covid-19, cât și pentru gripă – pe cât posibil. Deoarece imunitatea naturală la gripă este probabil la cel mai scăzut nivel din ultimii ani în întreaga lume, imunitatea prin vaccinuri va trebui să compenseze deficitul. Acest lucru va însemna injectarea în primul rând a celor care, în mod normal, prezintă un risc ridicat, cum ar fi persoanele în vârstă, femeile însărcinate și lucrătorii din domeniul sănătății.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

  1. www.economist.com/international/Measures to prevent the spread of covid-19 have also fended off flu | The Economist
  2. mRNA flu shots move into trials (nature.com)
  3. Sursa foto: www.economist.com

Share This Post