Dr. Monica Gandhi este medic specialist în boli infecțioase și director al Centrului de Cercetare a SIDA de la Universitatea California, San Francisco. Dr. Leslie Bienen este profesor la O.H.S.U.-Portland State University School of Public Health, specialistă în bolile zoonotice.
Împreună, au realizat un articol de opinie în The New York Times – „Why Hospitalizations Are Now a Better Indicator of Covid’s Impact” (“De ce spitalizările sunt acum un indicator mai bun al impactului Covid”).
La 26 noiembrie 2021, OMS a desemnat varianta B.1.1.529 drept o variantă îngrijorătoare (Variant of Concern – VOC), pe baza avizului Grupului consultativ tehnic al OMS pentru evoluția virusului. Amenințarea globală reprezentată de Omicron depinde în mare măsură de patru elemente cheie (1) cât de transmisibilă este varianta; (2) cât de bine protejează vaccinurile și infecția anterioară împotriva infecției, transmiterii, bolii clinice și decesului; (3) cât de virulentă este varianta în comparație cu alte variante; și (4) modul în care populațiile înțeleg aceste dinamici, percep riscul și urmează măsurile de control.
Omicron se răspândește semnificativ mai repede decât varianta Delta, în țările cu transmitere comunitară documentată, cu un timp de dublare între 1,5 și 3 zile.
Până la 16 decembrie 2021, varianta Omicron a fost identificată în 89 de țări din toate cele șase regiuni ale OMS.
Știrile din ultimele zile – atât studiile științifice, cât și datele raportate de autoritățile de sănătate publică – au adus dovezi suplimentare că Omicron este mai contagios decât orice versiune anterioară a virusului Covid-19.
Rămâne incert în ce măsură rata de creștere rapidă observată poate fi atribuită evaziunii imunitare, transmisibilității intrinseci crescute sau unei combinații a acestor doi factori.
Sunt necesare mai multe date pentru a înțelege profilul de severitate al Omicron și modul în care severitatea este influențată de vaccinare și de imunitatea preexistentă.
Datele preliminare sugerează că există o reducere a capacității de neutralizare a Omicron la cei care au primit vaccinări primare sau la cei care au avut o infecție anterioară cu SARS-CoV-2, ceea ce poate sugera un nivel de evaziune imunitară umorală.
Datele disponibile sunt încă limitate și, până în prezent, nu există nicio dovadă examinată și validată conform standardelor comunității științifice privind eficacitatea sau eficiența vaccinului împotriva Omicron. S-au obținut rezultate preliminare ale studiilor privind eficacitatea vaccinului în Africa de Sud și Anglia (datele preliminare disponibile trebuie însă interpretate cu prudență, deoarece rezultatele se bazează pe un număr relativ mic de persoane).
Rezultatele din Anglia indică o reducere semnificativă a eficacității vaccinului împotriva bolii simptomatice pentru Omicron, în comparație cu Delta, după două doze de vaccin Pfizer BioNTech-Comirnaty sau AstraZeneca-Vaxzevria. Cu toate acestea, a existat o eficacitate mai mare la două săptămâni după un rapel Pfizer BioNTech-Comirnaty, care a fost ușor mai mică sau comparabilă cu cea împotriva Delta. Un studiu care nu a făcut obiectul unei revizuiri ale altor cercetători, după cum o cer normele cercetării științifice pentru ca un studiu să fie validat, realizat de cercetători din Africa de Sud, care au utilizat date ale asiguratorilor privați de sănătate, a raportat reduceri ale eficacității vaccinului Pfizer BioNTech-Comirnaty împotriva infecției și, într-o mai mică măsură, împotriva spitalizării.
Ugur Sahin, patronul BioNTech, una dintre cele două companii care au dezvoltat vaccinuri mARN împotriva virusului, acceptă că, deoarece vaccinurile determină celulele să fabrice proteine spike conform rețetei folosite în primele genomuri care au fost secvențiate, efectul neutralizant al anticorpilor declanșați de vaccin va fi mai mic pentru Omicron. Dar el adaugă că nu este clar cât de mare va fi această reducere și subliniază că protecția imunologică nu este asigurată doar de anticorpi. Vaccinurile implică și celulele T ale sistemului imunitar. Acestea sunt limfocite care nu răspund doar la proteine finite, așa cum o fac anticorpii, ci recunosc și fragmente de proteine.
Deoarece 97% din secvențele Omicron sunt identice cu cele ale virusului original găsit în Wuhan, spune Dr. Sahin, aceste răspunsuri ale celulelor T ar trebui să funcționeze în continuare și pentru Omicron. El se așteaptă ca majoritatea persoanelor complet vaccinate cu vaccinuri de rapel să se îmbolnăvească, în cel mai rău caz, doar moderat, dacă sunt infectate cu Omicron. Rapelul nu va produce anticorpi mai buni, mai potriviți pentru Omicron, dar va stimula organismul să producă mai mulți anticorpi, cel puțin pentru o vreme. Studiile au constatat că, cantitatea de anticorpi împotriva SARS-COV2 contează chiar dacă anticorpii nu sunt specifici pentru varianta respectivă.
Alessandro Sette, un imunolog de la Institutul de imunologie La Jolla și colegii săi au demonstrat că celulele T își păstrează 93-97% din capacitatea de direcționare, atunci când se confruntă cu o nouă variantă.
De asemenea, se așteaptă ca intervențiile terapeutice pentru gestionarea pacienților cu COVID-19 severă sau critică asociată cu varianta Omicron, intervenții care vizează răspunsurile gazdei (cum ar fi corticosteroizii și blocantele receptorilor interleukinei) să rămână eficiente. Cu toate acestea, datele preliminare ale unor studii ale căror validări finale sunt în curs sugerează că unii dintre anticorpii monoclonali dezvoltați împotriva SARS-CoV-2 ar putea avea o capacitate de neutralizare redusă împotriva Omicron. Această posibilitate trebuie validată în mod prioritar în studii individuale, pentru a se confirma dacă acest tratament rămâne eficace în cazul Omicron.
„Din fericire, varianta sosește într-un peisaj pandemic diferit…”, scriu Dr. Monica Gandhi și Dr. Leslie Bienen, în „Why Hospitalizations Are Now a Better Indicator of Covid’s Impact” (“De ce spitalizările sunt acum un indicator mai bun al impactului Covidului”) publicat în suplimentul Times Opinion al The New York Times.
“Sunt disponibile vaccinuri, teste și, în curând, tratamente orale…Avem, însă, nevoie de un nou cadru de gândire pentru ce urmează. În zonele puternic vaccinate, concentrarea pe un set diferit de cifre, spitalizările, mai degrabă decât numărul de cazuri, ne poate spune mai bine cum ne descurcăm. …Suntem în procesul lent de acceptare a faptului că Covid-19 va deveni endemică – ceea ce înseamnă că va fi mereu prezentă în populație la niveluri diferite”.
A învăța să trăim cu virusul pe termen lung va necesita schimbări atât în mentalitate, cât și în politicile de sănătate publică. Monitorizarea spitalizărilor Covid-19, ca fiind cel mai important indicator care trebuie urmărit îndeaproape, va oferi cea mai clară imagine a modului în care o anumită zonă gestionează virusul.
Prin concentrarea atenției asupra numărului de spitalizări, profesioniștii din domeniul sănătății se pot apoi concentra mai bine pe reducerea acestora. Autoritățile sanitare ar putea investi mai multe resurse pentru a ajunge la persoanele nevaccinate și care prezintă un risc ridicat de spitalizare.
Acest lucru devine și mai important pe măsură ce interpretarea indicatorului legat de numărul de cazuri devine mai complicată. Pentru cei vaccinați, o infectare cu SARS-COV2 nu mai înseamnă ceea ce însemna înainte de a fi vaccinat. Cele mai multe infecții de debut rămân, până acum, ușoare. În momentul de față, în zonele cu un nivel ridicat de vaccinare, o creștere a numărului de cazuri nu semnalează neapărat o creștere comparabilă a spitalizărilor sau a deceselor.
Un ultim motiv pentru a ne baza mai mult pe spitalizări și mai puțin pe numărul de cazuri pentru a determina planul de sănătate publică în zonele puternic vaccinate este faptul că acest din urmă parametru devine din ce în ce mai puțin precis, având în vedere că testele la domiciliu sunt tot mai răspândite, tot mai multe persoane administrându-și teste în afara infrastructurii de sănătate publică sau având în vedere că, în multe cazuri, unele persoane evită să se testeze, din cauza consecințelor sociale ale unei infecții chiar și ușoare.
Cu siguranță, numărul de cazuri este încă important de urmărit, oferind date importante despre persoanele care suferă de infecții de debut, ceea ce va fi important pentru a direcționa în viitor tratamentele, în cazul în care aceste infecții devin mai grave. Identificarea punctelor fierbinți ale transmiterii infecției, pe măsură ce acestea se dezvoltă, îi ajută pe oficialii din domeniul sănătății să se asigure că tratamentele antivirale sunt disponibile acolo unde este nevoie.
De asemenea, autoarele fac analogia cu gripa sezonieră, subliniind că “unul dintre elementele majore ale urmăririi gripei este monitorizarea mutațiilor îngrijorătoare care ar putea face ca gripa să treacă de la endemică la pandemică”. În mod similar, pentru SARS-COV2, pe măsură ce trecem de la o evoluție pandemică la una endemică, variantele acestuia ar trebui să continue să fie urmărite. Această monitorizare atentă a numărului de cazuri și secvențierea pentru depistarea tulpinilor SARS-COV2 în circulație ne va permite să știm dacă tendința pozitivă, de endemizare a virusului, continuă sau dacă apar noi variante care pot inversa această tendință.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
- Traducere după Opinion by Dr. Gandhi and Dr. Bienen| Why Hospitalizations Are Now a Better Indicator of Covid’s Impact – The New York Times (nytimes.com), Why Hospitalizations Are Now a Better Indicator of Covid’s Impact
- https://www.economist.com/briefing/2021/12/04/omicron-looks-ominous-how-bad-is-it-likely-to-be
- https://www.who.int/publications/m/item/enhancing-readiness-for-omicron-(b.1.1.529)-technical-brief-and-priority-actions-for-member-states
- Omicron update, The New York times – 16 decembrie 2021
