Timp de lectură: 5 minute

Două dintre cele mai frecvente condiții medicale legate de căldură sunt insolația și epuizarea termică. În cazul insolației, corpul nu se poate răci singur. Temperatura sa crește rapid, iar mecanismul său natural de răcire – transpirația – nu mai reușește să restabilească echilibrul. Persoana care suferă de insolație devine confuză sau leșină și poate avea convulsii. Temperatura unei persoane poate crește până la 41 de grade C sau mai mult în doar 10 sau 15 minute. Acest lucru poate duce la dizabilitate sau chiar la moarte. Epuizarea termică apare atunci când organismul pierde prea multă apă sau sare prin transpirație excesivă. Aceasta poate fi însoțită de simptome precum greață, amețeli, iritabilitate, sete, dureri de cap și temperatură crescută a corpului.

În ambele condiții, este nevoie rapid de ajutor de urgență. În timp ce așteaptă asistența medicală, trecătorii pot încerca să răcească persoana transportând-o la umbră și dându-i apă. Temperaturile extrem de ridicate pot pune, de asemenea, o presiune semnificativă asupra inimii sau pot face respirația mai dificilă. Aceste temperaturi pot fi legate de cel puțin 17 cauze de deces, cele mai multe dintre ele legate de probleme cardiace și de respirație, dar pot duce și la sinucidere, înec și omucidere. Studiile au arătat că expunerea la căldură extremă poate contribui, de asemenea, la probleme de sănătate mintală, probleme pentru femeile însărcinate și la probleme la naștere.

Potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor, bătrânii, copiii și persoanele cu boli cronice și cele cu probleme de sănătate mintală prezintă cel mai mare risc de apariție a bolilor legate de căldură, alături de persoanele care iau anumite medicamente.

Dar și persoanele tinere și sănătoase pot fi vulnerabile, potrivit dr. Aaron Bernstein, director interimar al Centrului pentru Climă, Sănătate și Mediu Global de la Școala de Sănătate Publică Harvard T.H. Chan. El a realizat un studiu, publicat în ianuarie, care a constatat că expunerea la nivel național la căldură a crescut numărul de copii care apelează la serviciile de urgență în timpul verii.

În aceste condiții, ce e de făcut în condițiile schimbărilor de climă care aduc valuri de căldură extremă?

Potrivit unei declarații a directorului regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății – Dr Hans Henri P. Kluge – de la finele lunii iulie, ”zone vaste din Regiunea Europeană a OMS suferă de incendii feroce și de temperaturi record, pe fondul unui val de căldură prelungit. Schimbările climatice nu sunt noi. Consecințele acestora, însă, își fac simțite efectele negative sezon după sezon, an după an, cu rezultate dezastruoase.

Este clar un lucru: căldura ucide. În ultimele decenii, sute de mii de oameni au murit ca urmare a căldurii extreme în timpul valurilor de căldură extinse, adesea combinate cu incendii de vegetație. Anul acesta, am asistat deja la peste 1700 de decese în valul de căldură actual doar în Spania și Portugalia. Incendiile de pădure – bine cunoscute pentru consecințele lor dezastruoase în sudul Europei – au loc acum până la nord, până în Scandinavia, iar în această săptămână incendiile din Londra au distrus 41 de case. Acest sezon arzător de vară abia s-a încheiat. Expunerea la căldură extremă exacerbează adesea condițiile de sănătate preexistente. Insolația și alte forme grave de hipertermie – o temperatură corporală anormal de ridicată – provoacă suferință și moarte prematură. Persoanele aflate la fiecare capăt al spectrului vieții – sugari și copii și persoanele în vârstă – sunt expuse unui risc deosebit”.

Pentru a ajuta autoritățile naționale și locale în pregătirea pentru evenimentele de căldură extremă, OMS recomandă utilizarea ghidurilor sale care pot fi un bun suport. În plus, planurile de acțiune OMS de consiliere practică a publicului și a profesioniștilor medicali cu privire la modul de răspuns la valurile de căldură, precum și sfaturile destinate celor care îngrijesc pacienții și persoanele din spitale și alte instituții de îngrijire, inclusiv casele de îngrijire pentru persoanele în vârstă, pot fi, de asemenea, utile (vezi LINK).

În plus de aceste recomandări, potrivit responsabilului OMS, toți putem acționa pentru a ne proteja:

1. Feriți-vă de căldură cât mai mult posibil, inclusiv noaptea, și evitați activitatea fizică intensă.
2. Păstrați-vă corpul rece și hidratat.
   • Folosiți îmbrăcăminte și lenjerie de pat ușoare.
   • Faceți dușuri sau băi reci și beți în mod regulat apă.
   • Evitați alcoolul, cofeina și băuturile dulci.
   • Dacă este necesar și posibil, încercați să petreceți 2-3 ore din zi într-un loc răcoros.
3. Păstrați-vă casa cât mai răcoroasă. Utilizați aerul mai rece de noaptea pentru a vă răcori casa. Folosiți jaluzele sau obloane pentru a reduce căldura din interiorul apartamentului sau al casei dvs. în timpul zilei.
4. Aveți grijă ca cei care depind de dvs., copiii și animalele, să nu fie lăsați în vehiculele parcate.
5. Solicitați sfatul medicului dacă suferiți de o afecțiune cronică sau luați mai multe medicamente.
6. Dacă vă simțiți amețit, slăbit sau anxios sau aveți sete intensă și dureri de cap, mutați-vă într-un loc mai răcoros.
7. Ajutați-i pe alții să treacă peste perioadele foarte calde: verificați ce fac membrii familiei și prietenii, inclusiv persoanele în vârstă care trăiesc singure.

Cum înțelegem factorii fiziologici care acționează în organismul uman în condiții de căldură extremă?

Corpul uman răspunde la stresul termic în două moduri principale: redistribuirea fluxului de sânge către piele (vasodilatație) pentru a îmbunătăți transferul de căldură de la mușchi la piele și, ulterior, către mediu, și secretarea transpirației prin piele, care ulterior se evaporă și elimină căldura corpului.

Creierul reglează aceste răspunsuri fiziologice de pierdere a căldurii, printr-un aport termic suplimentar de la celulele nervoase sensibile la temperatură din piele și din întregul corp. Această reglare poate fi, de asemenea, afectată de semnale non-termice, cum ar fi de la deshidratare, metabo receptori (un tip de chemoreceptor care răspunde la produsele metabolice generate de mușchii antrenați) și citokine. Aceste răspunsuri fiziologice la stresul termic sunt necesare pentru a limita creșterile temperaturii centrale și pot afecta oamenii în mod diferit, în funcție, de exemplu, de o serie de afecțiuni medicale preexistente, care pot avea efecte negative asupra organismului.

Redistribuirea și creșterea fluxului de sânge către piele, datorită vasodilatației cutanate, crește activitatea cardiacă în timp ce scade presiunea de umplere a inimii. Aceste răspunsuri necesită ca inima să pompeze mai puternic și mai repede, crescând necesarul de oxigen local (țesutul coronar). Pentru persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente, acest răspuns poate duce la o nepotrivire între o cerere mare de oxigen cardiac și o livrare insuficientă de oxigen cardiac. O nepotrivire susținută poate duce la ischemie cardiacă, infarct și, în cele din urmă, colaps cardiovascular.

Tensiunea cardiovasculară crescută din cauza stresului termic este o problemă principală de sănătate în timpul temperaturilor extreme, deoarece cei mai mulți adulți în vârstă mor din cauza evenimentelor cardiovasculare, mult peste toate celelalte cauze de deces legate de căldură combinate.

Meta-analizele au arătat în mod clar că bolile cardiovasculare sunt cauza principală a decesului în timpul valurilor de căldură, și deoarece se estimează că aproape jumătate de miliard de oameni au boli cardiovasculare la nivel global, orice zonă dens populată afectată de o căldură extremă va fi expusă riscului de mortalitate cardiovasculară crescută.

În concluzie, pe când se adresa liderilor din peste 40 de țări participanți la Dialogul despre climă de la Petersberg, Berlin, Germania, la mijlocul lunii iulie, secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a emis un avertisment dur: „Avem de ales. Acțiune colectivă sau sinucidere colectivă. Este în mâinile noastre.” Milioanele de concetățeni ai noștri care suferă în Regiunea Europeană OMS în acest moment ar fi cu siguranță de acord.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. Extreme heat is bad for everyone’s health — and it’s getting worse – CNN
2. Hot weather and heat extremes: health risks – The Lancet
3. Heatwave in Europe: local resilience saves lives – global collaboration will save humanity (who.int)
4. Advice for older adults staying safe in hot weather | Age UK