Timp de lectură 7 minute
La nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt responsabile de peste 17.9 milioane de decese în fiecare an și reprezintă prima cauză de mortalitate. În SUA, 1 din 4 decese are la bază o problemă cardiovasculară. Una dintre acestea provoacă, potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor, la fiecare 36 de secunde, decesul câte unei persoane din această țară. În același timp, în România, 60% dintre decesele anuale sunt provocate de astfel de afecțiuni.
Parte din problemă rezidă în slaba educație a populației cu privire la modul în care ne putem păstra sănătatea și care sunt acțiunile pe care le putem întreprinde pentru a gestiona primele semne ale unei afecțiuni cardio-vasculare.
Mult rău pot face și pre-concepțiile existente în rândul populației cu privire la aceste afecțiuni.
Una dintre ele este aceea că bolile cardio-vasculare afectează doar bărbații. În realitate, acesta este un mit. Este o concepție greșită comună că numai bărbații sunt afectați de bolile de inimă. În realitate, ele afectează în egală măsură și bărbații și femeile.
De exemplu, în anul 2017, în SUA, 24.2% dintre bărbați și 21.8% dintre femei au decedat din cauza unor afecțiuni cardio-vasculare. Dacă la acestea adăugăm și accidentele vasculare cerebrale, care au factori de risc similari, cifrele devin mult mai apropiate: 28,7% dintre bărbați și 28% dintre femei au murit din cauza bolilor de inimă sau a unui accident vascular cerebral.
Este adevărat că bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare la o vârstă mai tânără decât femeile și au un risc mai mare de apariție a bolilor coronariene. Cu toate acestea, femeile au un risc mai mare de accident vascular cerebral. În realitate, deși incidența bolilor cardiovasculare la femei este, de obicei, mai mică decât la bărbați, femeile au o mortalitate mai mare și un prognostic mai rău după evenimentele cardiovasculare acute.
Într-un articol din numărul precedent al revistei vorbeam despre simptomele atacului de cord și cele ale insuficienței cardiace.Acum vom continua prin a prezenta principalele simptome ale altor patru afecțiuni cardiovasculare: 1. bolile valvelor inimii 2. accidentul vascular cerebral 3. tulburările de ritm și 4. boala venelor și arterelor.
Bolile valvelor inimii aparatunci când valvele inimii sunt deteriorate. Ele sunt de mai multe tipuri, în funcție de tipul de deteriorare: 1. Stenoza, care implică îngustarea sau rigidizarea valvelor; 2. Prolapsul, ce constă din valve care nu se închid corect și astfel permit sângelui să curgă înapoi și 3. Atrezie, cauzată de valve formate necorespunzător.
În stadiile incipiente ale bolii, oamenii pot să nu aibă simptome. Pe măsură ce afecțiunea progresează, ea poate duce la insuficiență cardiacă și, prin urmare, poate avea multe dintre simptomele tipice (dispnee, oboseală, pierderea musculară și a grăsimii corporale, insomnie, durere, tulburări de dispoziție, disfuncții cognitive). Afecțiunea poate provoca, de asemenea, hipertensiune arterială în plămâni, cunoscută sub numele de hipertensiune pulmonară. Simptomele diferă între bărbați și femei. Femeile tind să raporteze dispneea și intoleranța la efort mai frecvent decât bărbații, pe măsură ce stenoza progresează. Femeile pot fi, de asemenea, mai fragile din punct de vedere fizic. Cu toate acestea, bărbații sunt mai predispuși să experimenteze dureri la nivelul pieptului.
Accidentul vascular cerebral apare atunci când alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă sau redusă. Simptomele acute ale accidentului vascular cerebral sunt adesea un bun element care indică potențiala dizabilitate sau calitatea vieții viitoare. Identificarea bolii și răspunsul rapid la simptome sunt esențiale pentru tratament.
Simptomele imediate pot include: slăbiciune și amorțeală, probleme de vorbire, confuzie, amețeli, pierderea coordonării sau a echilibrului și modificări vizuale
Cercetătorii au observat că, după un accident vascular cerebral, unele simptome acute ar putea persista sau se pot îmbunătăți cu timpul sau cu reabilitarea. În toate etapele recuperării accidentului vascular cerebral, aproximativ:
- 1 din 4 persoane experimentează anxietate.
- 1 din 3 suferă de depresie.
- 1 din 2 raportează oboseală.
- Maximum 1 din 2 raportează durere.
Ei au observat și că femeile sunt mai predispuse decât bărbații să prezinte simptome, inclusiv dureri de cap, alterarea stării psihice și comă.
Tulburările de ritm – acestea mai sunt cunoscute sub numele de „bătăi neregulate ale inimii” sau aritmie cardiacă. Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm și apare adesea cu palpitații. Alte simptome comune includ: oboseala, dificultățile de respirație și amețelile.
Simptomele mai puțin frecvente includ: dureri în piept, senzație de leșin sau scădere bruscă a tensiunii arteriale și anxietate. Suferința psihologică poate agrava severitatea simptomelor.
Simptomele fibrilației arteriale sunt adesea atribuite greșit stresului, somnolenței, efectelor repausului la pat sau al unui stil de viață sedentar care duce la întârzieri în solicitarea asistenței medicale, uneori timp de o săptămână sau mai mult.
În timp ce persoanele mai tinere și femeile cu fibrilație arterială se confruntă de obicei cu palpitații, bărbații sunt mai frecvent asimptomatici. Persoanele în vârstă sunt, de asemenea, mai probabil să fie asimptomatice sau să prezinte simptome non-clasice.
Boala arterială periferică afectează arterele de la extremitățile inferioare și duce la reducerea aportului de sânge la nivelul picioarelor. Oamenii pot fi asimptomatici.
Cu toate acestea, simptomele comune includ: dureri de picioare, durere, oboseală, greutate, crampe, sindromul picioarelor neliniștite, iritație de piele
Femeile cu boala arterială periferică sunt mai susceptibile fie de a fi asimptomatice, fie de a prezenta simptome clasice. Cercetătorii au remarcat că atribuirea simptomelor la femei este complicată de afecțiuni musculo-scheletice comorbide, cum ar fi osteoartrita și de o credință greșită că boala arterială periferică este mai frecventă la bărbați. Cercetătorii au remarcat și că femeile cu boala arterială periferică au tendința de a experimenta un declin mai rapid, o calitate mai proastă a vieții și o povară mai mare a depresiei.
După ce ne-am uitat la simptomele principalelor afecțiuni cardio-vasculare, să vedem care ar fi o serie de comportamente care ne pot ajuta.
Primul și cel mai la îndemână ”antidot” este râsul. Oricât ar părea de neobișnuit, râsul este legat de funcționarea sănătoasă a vaselor de sânge și ajută foarte mult la sănătatea inimii. Un studiu al Școlii de Medicină din Maryland a constatat că râsul face ca țesutul care căptușește vasele de sânge (endoteliul) să se extindă pentru a crește fluxul sanguin, în timp ce stresul are efectul opus, constrângând vasele de sânge și reducând fluxul sanguin. Endoteliul reglează fluxul sanguin, reglează coagularea și îngroșarea sângelui și secretă substanțe chimice utile în situația în care ne rănim, dacă apare o infecție sau o iritație. De asemenea, joacă un rol important în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Endoteliul este afectat de ateroscleroză sau întărirea arterelor, o cauză majoră a bolilor de inimă și a decesului.
Practic, râsul menține un endoteliu sănătos și reduce riscul de boli cardiovasculare, atac de cord și accident vascular cerebral. Când râdem, fluxul sanguin și tensiunea arterială cresc, iar când râsul încetează, tensiunea arterială scade înapoi la linia de bază. Acest efect relaxant ajută, așadar, la scăderea tensiunii arteriale. Se generează astfel o respirație mai profundă, care, la rândul său, trimite mai mult sânge oxigenat prin corp.
Al doilea element care, după o serie de studii recente, pare să ajute este cofeina. Astfel, cercetări recente sugerează că persoanele care consumă cofeină în băuturi nealcoolice în doze mai mari de 600 de miligrame pe zi pot reduce riscul cardiovascular. Acest lucru i-a determinat pe cercetătorii de la Universitatea McMaster din Canada să investigheze mecanismul din spatele efectului cardio-protector al cofeinei. Echipa și-a publicat rezultatele în revista Nature Communications.
Studiul a constat într-o serie de experimente pe celule hepatice la șoareci și a constatat că cofeina scade nivelul de proprotein convertază subtilisină/kexină de tip 9 (PCSK9), care, la rândul său, scade colesterolul „rău” sau colesterolul lipoproteinelor cu densitate joasă, care contribuie la dezvoltarea bolilor coronariene.
Autorii au testat, de asemenea, modul în care o doză de 400 mg de cofeină a afectat nivelurile de PCSK9 la voluntari sănătoși, care nu mâncaseră. La 2 ore, cofeina a redus nivelul PCSK9 cu 25% și la 4 ore cu 21%. Participanții din grupul de control care nu au consumat cofeină (care, la fel, nu mâncaseră) nu au experimentat modificări ale nivelurilor PCSK9 la aceste intervale de timp.
Pornind de la aceste studii, cercetătorii vor să dezvolte noi derivați de cofeină ca potențiale terapii pentru tratarea bolilor cardiovasculare. Ei spun că, dacă există mai puțin PCSK9, vor fi mai mulți receptori hepatici și o capacitate mai mare de a elimina excesul de colesterol din sângele nostru.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
