Boala Pulmonară Obstructivă Cronică (BPOC)

Timp de lectură 7 minute

În noiembrie, lumea medicală marchează Ziua mondială de luptă împotriva BPOC, a treia cauză principală de deces în lume acum, în timp ce pronosticul este că povara sa globală va crește și mai mult. Boala pulmonară obstructivă cronică, sau BPOC, se referă la un grup de boli care cauzează blocarea fluxului de aer și probleme legate de respirație. Aceasta include emfizemul și bronșita cronică.

Sursa foto: www.cdc.gov

Principalele simptome ale BPOC sunt:

  • dispnee în creștere, în special atunci când persoana este activă;
  • tuse toracică persistentă, cu flegmă – unii oameni pot considera că este doar o „tuse a fumătorului”;
  • infecții frecvente;
  • respirație șuierătoare persistentă.

Fără tratament, simptomele se înrăutățesc, de obicei progresiv. Pot exista, de asemenea, perioade în care acestea se agravează brusc, perioadele fiind cunoscute sub numele de acutizare sau exacerbare.

Un test simplu, numit spirometrie, poate fi folosit pentru a măsura funcția pulmonară și pentru a detecta BPOC la orice persoană cu probleme respiratorii.

În timp ce fumatul este cel mai cunoscut factor de risc pentru BPOC, povara ei la persoanele care nu au fumat niciodată este mai mare decât se credea anterior și mai mare la femei decât la bărbați. La nivel mondial, se estimează că 25-45 % dintre pacienții cu BPOC nu au fumat niciodată. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a descoperi caracteristicile BPOC la nefumători, pentru a aborda prognosticul, caracteristicile clinice, radiografice și fiziologice și posibilitățile de tratament în cazul acestui grup specific.

În acest context, un nou studiu publicat recent în The Journal of the American Medical Association sugerează că o nepotrivire de mărime între dimensiunea căilor respiratorii și volumul plămânilor – o afecțiune numită dysanapsis – ar putea explica creșterea riscului  ca o persoană să dezvolte BPOC chiar dacă nu a fumat.

Dr. Benjamin Smith, cercetător la Institutul de Cercetare al Centrului de Sănătate al Universității McGill (RI-MUHC), a condus o echipă de cercetători din Canada și SUA, care a analizat date de la mai mult de 6, 500 de adulți mai în vârstă care au participat la trei studii care au inclus fumători și nefumători, cu și fără BPOC – Studiul MESA (Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis), Studiul SPIROMICS (Subpopulations and Intermediate Outcome Measures in COPD Study) și studiul CanCOLD (Canadian Cohort of Obstructive Lung Disease).

Echipa a evaluat factorii de risc standard pentru BPOC, cum ar fi fumatul, fumatul pasiv, poluarea aerului și expunerile profesionale. Rezultatele arată că dysanapsisul pare a fi un factor de risc important pentru BPOC, asociat cu o variație de două ori mai mare a riscului de BPOC în comparație cu fumatul și alți factori de risc standard pentru BPOC. „Odată cu îmbătrânirea normală, funcția pulmonară se diminuează„, explică Dr. Smith. „Și din cauza acestui declin, persoanele cu căi respiratorii mai mici – care au deja o funcție pulmonară scăzută pentru început – pot dezvolta BPOC mai târziu în viață. Pe de altă parte, fumătorii cu căi respiratorii mai mari ar putea avea o anumită rezervă pentru a rezista efectelor nocive ale fumatului. Acestea fiind spuse, având în vedere multiplele probleme de sănătate cauzate de tutun, renunțarea la fumat rămâne totuși de o importanță capitală în prevenirea BPOC.”

Afectarea plămânilor cauzată de BPOC este permanentă, dar tratamentul poate ajuta la încetinirea progresiei bolii.

Tratamentele includ:

  1. renunțarea la fumat – dacă aveți BPOC și fumați, acesta este cel mai important lucru pe care îl puteți face;
  2. inhalatoare și medicamente – pentru a vă ajuta să respirați mai ușor;
  3. reabilitarea pulmonară – un program specializat de exerciții fizice și educație;
  4. intervenție chirurgicală sau transplant de plămâni – deși aceasta este o opțiune doar pentru un număr foarte mic de persoane.

Având în vedere că fumul de tutun este, în cele din urmă, principala cauză a BPOC, aceasta este o afecțiune care poate fi prevenită în mare măsură. Vă puteți reduce semnificativ riscurile de a o dezvolta, dacă evitați fumatul. Dacă fumați deja, stoparea acestui comportament vă poate ajuta să preveniți deteriorarea în continuare a plămânilor, înainte ca boala să înceapă să provoace simptome supărătoare.

Pe de altă parte, reabilitarea pulmonară ajută la ameliorarea simptomelor BPOC și permite pacienților să fie activi fără a avea dificultăți de respirație. Conform specialiștilor, reabilitarea pulmonară cuprinde o paletă largă de instrumente, pornind de la exercițiile aerobice, considerate foarte eficace, cuprinzând și alte tipuri de exerciții fizice, stimularea electrică neuromusculară, biofeedback-ul, diverse tehnici manuale sau mecanice de eliminare a secrețiilor din căile respiratorii, etc.

În România, Ziua Mondială de luptă împotriva BPOC e marcată atât de o conferință de presă organizată pe 16 noiembrie de Societatea Română de Pneumologie, cât și de Conferința Excelență și exigență în BPOC, ediția a III-a, prezidată de Roxana Maria Nemeș, Președintele SRP. Dintre subiectele abordate in edițiile precedente, remarcăm abordarea factorilor de risc în BPOC, implicațiile fumatului în evoluția pacientului cu BPOC, rolul nutriției în cazul pacientului BPOC sau relația dintre BPOC și COVID 19.

Pe această temă a relației dintre BPOC și COVID 19, o recenzie recentă a diferitelor studii pe cele 2 subiecte, publicată în martie anul acesta în revista Current Opinion in Pulmonary Medicine, aduce  dovezi epidemiologice că pacienții cu BPOC au rezultate mai proaste în urma îmbolnăvirii COVID-19. Există mecanisme biologice care fac ca pacienții cu BPOC să fie mai susceptibili la dobândirea infecțiilor virale și la consecințele fiziopatologice ale COVID-19, inclusiv micro tromboza și infecția bacteriană secundară.

Acesta este un nou motiv, de mare actualitate, pentru care prevenirea BPOC este o temă majoră de sănătate publică la nivel global, care trebuie promovată ca atare, puternic și consecvent, în rândul opiniei publice. Este un obiectiv pe care și-l propune și Ziua Mondială a luptei împotriva BPOC.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

  1. https://www.cdc.gov/copd/index.html (sursa foto 1 și 2)
  2. 2.https://www.medicalnewstoday.com/articles/160645
  3. Chronic obstructive pulmonary disease (COPD) – NHS (www.nhs.uk)
  4. www.srp.ro
  5. Prevalence and incidence of COPD in smokers and non-smokers: the Rotterdam Study – PMC (nih.gov)
  6. Why do some non-smokers get COPD while many heavy smokers don’t? | Newsroom – McGill University
  7. Chronic obstructive pulmonary disease and COVID-19: interrelationships – PubMed (nih.gov)
  8. Current Opinion in Pulmonary Medicine: March 2022 – Volume 28- Issue 2 – p 76-83
  9. Nou ghid de reabilitare pulmonară – Viața Medicală (viata-medicala.ro)
Share This Post