În data de 10 octombrie, ca în fiecare an, am celebrat Ziua Mondială a sănătății mintale. O temă care merită din ce în ce mai multă atenție, dacă ne gândim, pe de o parte, la ce înseamnă sănătatea mintală de fapt și, pe de altă parte, ne uităm la modul în care ne raportăm la ea.
Astfel, legat de modul în care o definim, sănătatea mintală este, în sens mai larg, starea de bine care ajută persoana să își realizeze obiectivele folosindu-și propriile abilități, care o ajută să poată face față stresului normal al vieții, să poată lucra în mod productiv și o face capabilă să-și ajute propria familie sau comunitatea din care face parte. Sănătatea mintală este, așadar, multidimensională și depășește cu mult situația în care tulburările mintale sunt absente.
Apoi, în ceea ce privește modul în care ne raportăm la ea, mulți dintre noi cred că simțim din ce în ce mai multe presiuni externe care ridică suplimentar nivelul de stres pe care-l percepem, pun din ce în ce mai mult la încercare sistemele noastre de adaptare și ne fac să resimțim nevoia de sprijin.
Iar datele sociologice par să ne confirme aceste constatări personale.
Mă refer acum la noul Eurobarometru[1] privind sănătatea mintală care a arătat că nouă din zece respondenți din Uniunea Europeană (89%) consideră că promovarea sănătății mintale este la fel de importantă ca și promovarea sănătății fizice.
O altă informație importantă care apare în acest studiu este aceea că aproape jumătate dintre respondenți (46%) au avut o problemă emoțională sau psihosocială, cum ar fi sentimentul de depresie sau anxietate, în ultimele douăsprezece luni. Cu toate acestea, potrivit sondajului, mai mult de jumătate dintre acești respondenți care au reclamat o problemă de sănătate mintală (54%) nu au primit ajutor din partea unui profesionist.
De ce arată datele astfel?
Dacă ne uităm la cum au evoluat lucrurile în ultimii 3 ani, acest Eurobarometru ne indică faptul că evenimentele recente, cum ar fi pandemia COVID-19, agresiunea Rusiei în Ucraina, criza climatică și alte presiuni sociale și economice, au exacerbat nivelul deja scăzut al sănătății mintale în Europa.
Practic, înainte de pandemia COVID-19, una din șase persoane din UE suferea de probleme de sănătate mintală, dar acum situația s-a înrăutățit. Majoritatea respondenților au răspuns că evenimentele mondiale recente le-au influențat sănătatea mintală „într-o oarecare măsură” (44%) sau „într-o mare măsură” (18%).
Dintre factorii care influențează pozitiv sănătatea mintală, cei mai mulți respondenți (60%) consideră că cei mai importanți sunt condițiile de viață, urmate de securitatea financiară (53%). Aproximativ o treime dintre europeni consideră că contactul cu natura și cu spațiile verzi (35%), obiceiurile de somn (35%), activitatea fizică (34%) și contactul social (33%) sunt factori-cheie pentru o bună sănătate mintală.
Printre factorii negativi, în toate statele membre, o mare majoritate consideră că utilizarea rețelelor de socializare poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a tinerilor.
În ceea ce privește modul în care UE poate contribui cel mai mult la îmbunătățirea sănătății mintale a cetățenilor europeni, cea mai mare parte a respondenților au ales „îmbunătățirea calității generale a vieții” (45%), urmată de „îmbunătățirea accesului și a sprijinului pentru diagnosticarea, tratamentul și îngrijirea pacienților cu probleme de sănătate mintală” (37%) și „sprijinirea sănătății mintale a celor mai vulnerabili” (35%).
Toate aceste rezultate arată că, dincolo de rezolvarea problemelor economice și sociale, este esențial să continuăm să lucrăm în domeniul sănătății mintale la nivelul UE, dar și în fiecare țară membră, inclusiv la nivelul profesioniștilor.
Printre măsurile concrete, merită amintit faptul că în 7 iunie 2023, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea[2] privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale, care va ajuta statele membre și părțile interesate să ia măsuri pentru a face față provocărilor legate de sănătatea mintală. Aceasta cuprinde 20 de inițiative, identifică oportunități de finanțare în valoare de 1,23 miliarde EUR și se concentrează pe abordarea grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii, tinerii, emigranții și refugiații.
Printre măsuri se discută despre consolidarea formării personalului medical care va fi esențială pentru a continua să îmbunătățească competențele și calitatea îngrijirii, dar și pentru a reduce stigmatizarea și discriminarea și pentru a spori reziliența unuia dintre cele mai expuse sectoare ale populației active: personalul medical. Apoi, se discută despre explorarea utilizării instrumentelor digitale (de exemplu, telemedicină, linii telefonice de consiliere) pentru ca cei care au nevoie de informații și de o îngrijire mai bună, inclusiv în zonele rurale, să le poată primi.
Dar cea mai interesantă inițiativă este prescrierea socială – o abordare inovatoare pentru a îmbunătăți bunăstarea și sănătatea, inclusiv sănătatea mintală. La nivel individual, prescrierea socială oferă persoanei cunoștințe, motivația și încrederea de a-și gestiona mai bine și de a-și îmbunătăți propria sănătate și bunăstare. Această abordare poate fi aplicată în cadrul asistenței medicale primare, unde medicii sau alți profesioniști din domeniul sănătății pot prescrie activități care se potrivesc cu nevoile și interesele persoanei, cum ar fi petrecerea timpului în natură, sport, yoga sau activități sociale și culturale.
Așadar, iată câteva lucruri de analizat și direcții de acțiune potențiale… În plus de acest subiect de reflecție, vă încurajez să alocați timp și să citiți articolele lunii octombrie, care prezintă o serie de teme de actualitate, și vă trimit, ca de obicei, cele mai bune gânduri.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
