Beneficiile unui somn de calitate asupra sănătății

in Articol, Educație Medicală mai, 21 2024

Timp aprox. de lectură: 7 minute

Somnul este o nevoie umană de bază și este esențial pentru sănătatea fizică și mentală. Când anume dormiți este, de asemenea, important. Corpul dumneavoastră funcționează de obicei după un ciclu de 24 de ore (ritm circadian) care vă ajută să știți când trebuie să dormiți. Cât de mult somn avem nevoie variază în funcție de vârstă și de la o persoană la alta.

Potrivit Fundației Naționale a Somnului, majoritatea adulților au nevoie de aproximativ șapte până la nouă ore de somn odihnitor în fiecare noapte, de preferință păstrând ore de culcare și de trezire constante.

Din păcate, mulți dintre noi nu dorm suficient.

În SUA, o treime dintre adulți declară că dorm de obicei mai puțin decât cantitatea de somn recomandată și doar 30% dintre elevii de liceu dorm cel puțin opt ore în medie în perioada de școală.

Tulburările de somn (sau tulburările de somn-veghe) implică probleme legate de calitatea, momentul și cantitatea de somn, care au ca rezultat suferința în timpul zilei și afectarea funcționării normale.

Există mai multe tipuri diferite de tulburări de somn-veghe, dintre care insomnia este cea mai frecventă. Alte tulburări de somn-veghe includ apneea obstructivă a somnului, parasomniile, narcolepsia și sindromul picioarelor neliniștite.

Insomnia, cea mai frecventă tulburare de somn, implică probleme în a adormi sau a rămâne adormit. Pentru a fi diagnosticată ca tulburare de tip insomnie, trebuie să apară cel puțin trei nopți pe săptămână, timp de cel puțin trei luni și să provoace suferință sau probleme semnificative la locul de muncă, la școală sau în alte domenii importante ale funcționării zilnice a unei persoane. Nu toate persoanele cu tulburări de somn sunt stresate sau au probleme de funcționare. În SUA, aproximativ o treime dintre adulți raportează unele simptome de insomnie, între 10 și 15% raportează probleme de funcționare în timpul zilei și între 4 și 22% au simptome suficient de severe pentru a îndeplini criteriile pentru tulburarea de insomnie. 

În România, aproximativ 16% dintre români suferă de insomnie cronică.

Somnul insuficient sau de proastă calitate are multe consecințe potențiale. Cele mai evidente sunt oboseala și scăderea energiei, iritabilitatea și problemele de concentrare. Capacitatea de a lua decizii și starea dumneavoastră de spirit pot fi, de asemenea, afectate.

Problemele de somn coexistă adesea cu simptome de depresie sau anxietate. Practic, problemele de somn pot exacerba depresia sau anxietatea, iar depresia sau anxietatea pot duce la probleme de somn. Tulburările de somn pot fi, de asemenea, un semn de avertizare pentru probleme medicale și neurologice, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, osteoartrita și boala Parkinson.

Un studiu publicat recent în revista JAMA Network Open confirmă faptul că adulții de vârstă mijlocie și cei mai în vârstă care au obiceiuri de somn sănătoase au șanse mai mari de a evita bolile cardiovasculare. Cercetătorii au folosit date colectate între 2008 și 2018 din cohorta Dongfeng-Tongji, un studiu prospectiv în curs de desfășurare în Shiyan, China. Echipa de cercetare a analizat 15.306 persoane cu o vârstă medie de 66 de ani, 58% fiind femei și 42% bărbați, și a constatat că 36% dintre persoane aveau obiceiuri de somn nefavorabile persistente și 26% aveau obiceiuri de somn favorabile persistente. „Pentru a umple golul de dovezi, am colectat informații despre somn la două momente de timp, la aproximativ cinci ani distanță și am explorat prospectiv rezultatele pe termen lung ale schimbărilor în tiparele de somn asupra incidenței ulterioare a rezultatelor [boli cardiovasculare] în rândul pensionarilor chinezi de vârstă mijlocie și mai în vârstă”, au scris autorii studiului. „Am investigat în continuare modul în care modificările de cinci ani ale tiparelor de somn interacționează și se combină cu variantele genetice legate de bolile cardiovasculare, sau pentru riscul de boli cardiovasculare.”

Cercetătorii au descoperit că, în comparație cu persoanele cu obiceiuri de somn nefavorabile persistente, cele cu obiceiuri de somn favorabile persistente au avut un risc semnificativ mai mic de apariție a unei noi boli cardiovasculare, a unei boli coronariene și a unui accident vascular cerebral în timpul perioadei de urmărire.

Autorii studiului au menționat că sunt necesare mai multe cercetări asupra persoanelor mai în vârstă, pensionate, cu un ritm de somn mai natural. Cercetătorii au adăugat că stilul de viață și factorii genetici sunt, de asemenea, asociați cu bolile cardiovasculare, iar cercetările anterioare au arătat că persoanele cu un stil de viață sănătos aveau un risc mai mic de boli coronariene și de accident vascular cerebral, chiar și în rândul celor cu risc genetic ridicat.

Doctorul Rigved Tadwalkar, cardiolog consultant la Providence Saint John’s Health Center din California, SUA, care nu a fost implicat în studiu, a declarat pentru Medical News Today că un somn adecvat permite organismului să se odihnească și să se repare, precum și „să reglementeze hormonii care influențează tensiunea arterială, inflamația și nivelul de zahăr din sânge, toate acestea fiind extrem de importante pentru sănătatea inimii„.

Iar somnul este important nu numai pentru sănătatea inimii, ci și pentru sănătatea creierului.

Este din ce în ce mai mult recunoscut faptul că diversele tulburări ale somnului sau ale sistemului circadian (somn-veghe) sunt legate de degenerarea creierului în timpul îmbătrânirii, iar cercetările recente sugerează că aceste relații sunt probabil bidirecționale.  

În timpul somnului profund, creierul pare să elimine deșeurile care cresc riscul de apariție a bolii Alzheimer. O serie de noi studii de cercetare sugerează că această etapă a somnului – când visele sunt rare și creierul urmează un ritm lent și constant – poate ajuta la reducerea nivelurilor de beta-amiloid și tau, două semne distinctive ale bolii. Somnul profund este acea fază în care temperatura corpului scade și creierul începe să producă unde electrice lente și ritmice. „Există ceva legat de acest somn profund care ajută la protecție”, spune Matthew Walker, profesor de neuroștiință și psihologie la Universitatea din California, Berkeley. Cercetarea vine după zeci de ani de observații care leagă somnul slab de probleme pe termen lung cu memoria și gândirea, spune Walker. „Acum aflăm că există o relație semnificativă între somn și demență, în special boala Alzheimer„.

Echipa lui Walker a studiat 32 de persoane în vârstă de 70 de ani care au participat la un studiu al somnului care a urmărit undele electrice lente care semnalează somnul profund. Oamenii de știință au folosit scanări ale creierului pentru a monitoriza nivelurile de beta-amiloid la fiecare participant timp de până la șase ani. Iar rezultatele, publicate în numărul din 2 noiembrie al revistei Current Biology, au arătat că persoanele care au avut un somn mai puțin profund aveau mai multă beta-amiloid.

Sunt și alte studii care au constatat, de asemenea, că lipsa somnului profund este asociată cu niveluri mai ridicate de tau, care formează acumulări toxice în celulele cerebrale ale persoanelor cu Alzheimer. Oamenii de știință au câteva idei cu privire la motivul pentru care somnul profund pare capabil să reducă atât beta-amiloidul, cât și tau.

În 2013, un studiu de referință efectuat pe șoareci a descoperit că creierul lor a pornit un fel de ”mașină de spălat vase” în timpul somnului. „Astfel, lucruri precum amiloid beta, care sunt implicate în boala Alzheimer, par să fie de fapt eliminate mai rapid din creier atunci când un animal doarme față de atunci când este treaz„, spune Laura Lewis, profesor asistent de cercetare biomedicală la Universitatea din Boston. În 2019, Lewis a condus o echipă care a arătat cum funcționează această ”mașină de spălat vase” la oameni. „Ne-am dat seama că există aceste valuri de lichid care curg în creier în timpul somnului„, spune ea. „Și se întâmpla la o scară mult mai mare și mai lentă decât orice am văzut în timpul stării de veghe„. Mai mult, fiecare val de fluid era precedat de un val electric mare și lent. Așa că acum oamenii de știință caută modalități de a induce undele lente care semnalează somnul profund. Lewis spune că este ușor – la rozătoare. La oameni, există unele dovezi că sunetele ritmice pot crește undele lente.

De asemenea, este posibil să se stimuleze undele lente prin tratarea anumitor tulburări de somn, spune doctorul Yo-El Ju, profesor asociat de neurologie la Universitatea Washington din St. Louis. Ju a făcut parte dintr-un studiu asupra persoanelor cu apnee obstructivă în somn, care blochează în mod repetat căile respiratorii. Acești pacienți „par să aibă o schimbare în capacitatea lor de a elimina proteinele sau produsele reziduale din creier„, spune ea. „Iar persoanele cu apnee în somn prezintă un risc mai mare de demență pe parcurs„. Așa că echipa lui Ju a căutat să vadă ce se întâmplă după ce pacienții au fost tratați cu succes pentru apnee.

Oamenii de știință au descoperit că tratamentul a dus la un somn mai profund și la o cantitate mai mare de beta-amiloid eliminată din creier. Iar Ju spune că a mai existat și un alt efect: Creierul participanților a început să producă mai puțin beta-amiloid. „Așa că nu știu dacă somnul crește eliminarea sau dacă somnul scade producția de deșeuri„, spune ea. Oricum ar fi, este clar că somnul este extrem de important pentru sănătatea creierului.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare

Share This Post