Ce efecte are căldura extremă asupra corpului uman?

Timp aproximativ de lectură: 10 minute

Zilele acestea continuăm să ne confruntăm cu una dintre cele mai lungi perioade de caniculă pe care le-am trăit. Iar aceasta pare să se înscrie în trendul ultimilor ani.

Dar ce efecte are acest lucru asupra corpului uman?

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în perioada 2000-2019, studiile arată că în fiecare an au loc aproximativ 489.000 de decese cauzate de căldură, dintre care 45% în Asia și 36% în Europa.

Conform unui studiu recent publicat în revista Nature Medicine, cercetătorii au estimat numărul deceselor cauzate de căldură în Europa până în 2023, în funcție de vârstă și sex. Ei au calculat, de asemenea, numărul de decese evitate prin adaptarea umană la creșterea temperaturilor începând cu anul 2000. Potrivit acestora, peste 47.000 de decese au fost cauzate de căldură în Europa, în 2023, a doua cea mai mare povară a mortalității în perioada de studiu 2015-2023, depășită doar de 2022. De asemenea, ei au estimat că povara mortalității legate de căldură ar fi fost cu +80,0% mai mare în absența metodelor de adaptare la căldură din secolul actual, în special la persoanele în vârstă (+100,7% la persoanele cu vârsta de peste 80 de ani). Rezultatele evidențiază importanța metodelor de adaptare la căldură pentru salvarea de vieți în timpul verilor recente și urgența unor strategii mai eficiente pentru a reduce în continuare povara mortalității cauzate de verile viitoare mai calde.

În același timp, potrivit unui articol din New York Times, căldura este principala cauză a deceselor legate de condițiile meteorologice și în Statele Unite.

De ce ne afectează căldura extremă?

Cu toate că organismul uman este capabil să reziste la temperaturi ridicate, căldura extremă fără precedent determinată de schimbările climatice ne pune la încercare capacitatea de adaptare. Pe măsură ce valurile de căldură devin din ce în ce mai frecvente, este important să știm de ce căldura poate fi atât de periculoasă și cine este cel mai expus riscului de boli legate de căldură.

Efectele căldurii asupra organismului uman sunt următoarele:

Cum gestionează organismul uman căldura: Atunci când începeți să vă încălziți din cauza efortului sau a temperaturii de afară, corpul dumneavoastră încearcă să se răcească prin îndepărtarea sângelui cald dinspre organele interne spre exterior și prin deplasarea sângelui rece către acestea. Acesta are două tehnici principale pentru a face acest lucru. Sângele este redistribuit din centrul corpului către periferie, pentru a elibera căldura prin piele. Capilarele de la suprafața pielii se umplu cu sânge, motiv pentru care oamenii par adesea să se înroșească atunci când (le) este cald. De asemenea, încep să transpire. Pe măsură ce transpirația se evaporă, aceasta răcește pielea, scăzând temperatura sângelui de dedesubt. Acest sânge se întoarce apoi la organele interne pentru a le răci. Organismul utilizează aceste două tehnici în permanență pentru a-și menține temperatura internă, chiar și atunci când nu simțiți că vă este foarte cald.
Ce se întâmplă când este prea cald? Atunci când temperatura aerului este mai ridicată decât temperatura pielii, care este de obicei de aproximativ 32 C, organismul acumulează mai multă căldură decât poate elibera. În zonele cu climă uscată, prin evaporarea transpirației, continuă să se răcească corpul chiar și la temperaturi ridicate, dar acest proces devine mai puțin eficient pe măsură ce umiditatea crește. În condiții foarte umede, transpirația nu se evaporă; în schimb, se scurge de pe piele fără a o răci. Acesta este motivul pentru care căldura uscată poate părea mai rece decât căldura umedă.

Pe măsură ce organismul muncește mai mult pentru a se răci, nevoia de a crește circulația la periferie determină creșterea ritmului cardiac și scăderea tensiunii arteriale. Pe măsură ce vă deshidratați din cauza transpirației, volumul sanguin scade, scăzând și mai mult tensiunea arterială.

Căldura este periculoasă în special pentru adulții în vârstă și persoanele cu afecțiuni preexistente care afectează circulația sau răspunsul la transpirație, cum ar fi diabetul. Persoanele cu probleme cardiovasculare sunt expuse unui risc deosebit din cauza presiunii asupra inimii.

Dacă sunteți tânăr și sănătos, expunerea temporară la căldură ridicată va determina creșterea temperaturii interne cu un grad sau două și apoi plafonarea acesteia. Însă, în condiții meteorologice mai extreme – de exemplu, 40 C și 50% umiditate – sau atunci când faceți efort în condiții de căldură și umiditate moderate, temperatura internă a corpului continuă să crească și pot începe să apară probleme.

Pericolul supraîncălzirii: Epuizarea produsă de căldură se instalează atunci când aveți o temperatură internă ridicată, în general între 38 și 39 C, și, de obicei, în combinație cu deshidratarea. (O febră poate provoca, de asemenea, temperaturi corporale la fel de ridicate, în special la copii, dar nu va duce la aceeași cascadă de probleme). În acel moment, veți începe să vă simțiți obosit și, dacă faceți o activitate, mușchii vor obosi mai repede. Se crede că acesta este un semnal de protecție din partea creierului pentru a nu mai depune efort, ceea ce vă poate crește și mai mult temperatura. De asemenea, este posibil să vă confruntați cu greață, dureri de cap, ritm cardiac accelerat și respirație superficială.

Insolația apare atunci când corpul atinge o temperatură internă de 40 C și peste. În acest moment, tensiunea arterială a scăzut prea mult timp, ceea ce face ca organele interne să fie lipsite de sânge și, prin urmare, de oxigen. Temperatura ridicată în sine poate provoca, de asemenea, moartea celulelor, ducând la insuficiența organelor.

Unele dintre cele mai importante organe afectate de căldura extremă sunt rinichii, inima, intestinele și creierul.

Iată de ce se întâmplă acest lucru:

Atunci când organismul este deshidratat, creierul trimite un semnal să nu mai circule atât de mult sânge către rinichi, pentru a evita pierderea de lichid sub formă de urină. Rinichii sunt rapid lipsiți de oxigen, ceea ce deteriorează celulele de acolo și poate provoca insuficiență renală.
Atunci când inima, care funcționează în regim accelerat, nu poate ține pasul cu cererea de circulație crescută, aceasta nu primește, de asemenea, suficient sânge și rămâne lipsită de oxigen. Acest lucru poate provoca leziuni potențial mortale. Este un motiv de îngrijorare în special pentru persoanele cu afecțiuni subiacente care slăbesc mușchiul inimii.
Celulele din intestin par să fie deosebit de sensibile la căldură. Atunci când acestea devin prea fierbinți, peretele intestinelor poate începe să se rupă, permițând bacteriilor să se scurgă în sânge.
Caracteristica definitorie a accidentului termic este confuzia și delirul, deoarece creierul se supraîncălzește și este lipsit de oxigen. Hipotalamusul, care acționează ca termometru intern al creierului, poate chiar să înceapă să funcționeze defectuos și să nu mai trimită semnalul că organismul trebuie să se răcească. Ca urmare, persoanele cu accident vascular cerebral pot înceta să transpire în timp ce organele lor ard practic în interior.

Timpul exact necesar unei persoane expuse la temperaturi ridicate pentru a dezvolta un atac de căldură și a suferi leziuni permanente ale organelor sau deces diferă de la persoană la persoană.

Este posibilă adaptarea la vremea caldă până la un anumit punct – unii sportivi obișnuiți cu căldura sunt capabili să funcționeze chiar și cu temperaturi interne de peste 40 C.

Atunci când o persoană începe să prezinte simptomele unui accident vascular cerebral provocat de căldură, răcirea imediată a acesteia este esențială; fiecare minut contează, atunci când vine vorba de minimizarea leziunilor organelor. Cel mai bun și mai rapid mod de a face acest lucru este scufundarea persoanei într-o baie de gheață. Dacă acest lucru nu este posibil, înfășurarea persoanei în cârpe reci și umede poate fi, de asemenea, de ajutor.

Ce trebuie să știți în caz de căldură extremă:

Cel mai bun moment pentru a porni climatizarea este atunci când temperaturile sunt moderate. Temperatura stabilită va depinde de starea dumneavoastră de sănătate și de efortul necesar în acest timp. Acordați atenție modului în care vă simțiți.
Rămâneți hidratat. Experții recomandă să beți o cană de apă la fiecare 15-20 de minute, atunci când lucrați în căldură. Și opriți-vă dacă prezentați orice semn de boală legată de căldură.
Evitați insolația și alte probleme grave de sănătate. Țineți minte că stresul termic este principala cauză a deceselor cauzate de condițiile meteorologice și poate agrava bolile subiacente, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul, sănătatea mintală, astmul, și poate crește riscul de accidente și de transmitere a unor boli infecțioase. Insolația este o urgență medicală cu o rată ridicată de mortalitate.
Rețineți că, deși căldura poate avea un impact alarmant asupra corpului nostru, ea poate să afecteze și cogniția și să ne facă iritabili, impulsivi și agresivi.
Anumite antidepresive, pastilele pentru tensiune arterială și alte medicamente vă fac mai predispuși la boli legate de căldură.

Deoarece temperaturile ridicate pot supune organismul la un stres imens, aveți grijă să mențineți o temperatură optimă a corpului în pofida caniculei și protejați-vă sănătatea.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare