Recent am văzut o serie de statistici care vorbesc despre o situație îngrijorătoare pentru România[1]: într-un deceniu (2012-2021), numărul pacienților cu diabet a crescut cu 50%. Iar principalul factor care a influențat această evoluție este reprezentat de alimentația inadecvată.
De ce stau lucrurile așa?
Pe de o parte, de multe ori, cred că uităm că avem o mare responsabilitate pentru propria sănătate. Deși mai pot exista și alți factori precum cei genetici sau biologici, în cele mai multe cazuri, puterea de a acorda prioritate îngrijirii propriei sănătăți se află în fiecare dintre noi.
Atunci de ce nu acționăm pentru a o proteja?
Oricât ar părea de simplu, nu este tocmai așa. Și aceasta pentru că primul pas către asumarea responsabilității personale pentru sănătatea dumneavoastră este să admiteți că dețineți controlul asupra propriei stări de bine. Circumstanțele externe sau alte persoane vă pot afecta, însă, de cele mai multe ori, atitudinea, alegerile și acțiunile dumneavoastră sunt cele care vă modelează sănătatea generală.
Prin acceptarea acestei responsabilități, vă împuterniciți practic să luați decizii intenționate care vă susțin starea de bine. De exemplu, a crede că este mai ieftin și mai comod să mănânci alimente fast-food și că nu aveți niciun control aici este mai degrabă o scuză decât o stare de responsabilitate asumată. Când deveniți conștient de acest lucru, sunteți deja pregătit pentru pasul al doilea, să acordați efectiv prioritate sănătății.
Pentru fiecare dintre noi, educarea pentru îngrijirea sănătății fizice, mentale și emoționale ar trebui să fie o prioritate absolută. Aceasta înseamnă să vă hrăniți corpul cu alimente sănătoase, să faceți exerciții fizice regulate, inclusiv să practicați mersul pe jos, să învățați cum să aveți un somn odihnitor, cum să gestionați stresul și să fiți echilibrat emoțional, dar și să solicitați ajutor medical și pentru prevenirea îmbolnăvirii, nu doar când vă doare ceva. Atunci când transformați îngrijirea de sine într-un aspect nenegociabil al rutinei dumneavoastră, puneți de fapt bazele unei vieți mai sănătoase și mai împlinite și constatați că vă crește nivelul de energie.
Desigur că nu trebuie să privim lucrurile în termeni absoluți de ”alb-negru” și să considerăm că cei care se îmbolnăvesc sau cei care nu au un corp perfect sunt leneși sau chiar iresponsabili. Așadar, nu putem supraestima impactul comportamentului personal asupra sănătății. Cu alte cuvinte, realitățile biologice sunt cele care determină măsura în care sănătatea este sub controlul individului, iar efectele pozitive ale schimbării comportamentului trebuie să fie echilibrate cu limitele impuse de biologie.
Dar atunci când stă în puterea noastră, când lucrurile depind de comportamentele pe care le avem, nu avem practic niciun argument să nu întreprindem schimbări benefice prin care să combatem alimentația inadecvată, cum ar fi consumul excesiv de produse de patiserie, alimente fast-food şi de sucuri carbogazoase, sedentarismul, lipsa sportului sau a activității fizice.
Iar odată ce ați decis să acționați, așa cum ați face cu orice alt proiect din viața dumneavoastră, cum ați făcut atunci când ați construit ceva sau ați organizat un eveniment de familie, începeți să implementați schimbări mici și pozitive în viața dumneavoastră de zi cu zi, care să se potrivească cu obiectivele dumneavoastră de sănătate. Pe măsură ce apar efectele pozitive, vă veți simți din ce în ce mai motivat să continuați și cercul virtuos al sănătății se va fi creat.
În plus de această temă de reflecție, vă încurajez să citiți articolele din revista lunii august și vă trimit, ca de fiecare dată, cele mai bune gânduri.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
[1] Statistici în oglindă: numărul pacienţilor cu diabet creşte cu 50% într-un deceniu, în vreme ce românii sunt primii la consumul de sucuri carbonatate cu zahăr (businessmagazin.ro)
