Timp estimat de lectură: 7 minute
Un creier sănătos este esențial pentru ca oamenii să poată învăța, să muncească, să aibă grijă de familiile lor și să se implice în viața socială. Aceasta face ca sănătatea creierului să fie mai mult decât o prioritate medicală. Este o necesitate socială și economică.
Ce știm astăzi este că multe afecțiuni neurologice pot fi prevenite sau gestionate mai eficient prin: diagnosticarea precoce și controlul factorilor de risc; un stil de viață mai sănătos și un acces îmbunătățit la serviciile oferite la nivel de comunitate.
Știința și medicina au înregistrat progrese semnificative în înțelegerea creierului, însă milioane de oameni din întreaga lume nu au încă acces la îngrijiri esențiale.
În întreaga lume, peste 3,4 miliarde de oameni suferă în prezent de afecțiuni neurologice, ceea ce face ca tulburările cerebrale să fie principala cauză de dizabilitate la nivel global. Accesul la îngrijiri neurologice rămâne inegal între țări, regiuni și comunități. Iată de ce multe persoane se confruntă în continuare cu obstacole precum costurile, lipsa specialiștilor calificați, timpii lungi de așteptare, stigmatizarea și accesul limitat la servicii.
Iar Ziua Mondială a Creierului 2026 este, de fapt, un apel global pentru a aborda aceste disparități și pentru a milita pentru schimbare. Iar dacă diagnosticarea precoce, controlul factorilor de risc și accesul îmbunătățit la serviciile oferite la nivel de comunitate sunt aspecte asupra cărora, la nivel individual, putem avea un control mai redus, un stil de viață mai sănătos poate fi ceva ce putem gestiona mai bine.
Este exact tema unui studiu recent care ne spune că persoanele în vârstă care merg mai repede își pot reduce la jumătate riscul de declin cognitiv.
Studiul arată că persoanele în vârstă cu un ritm natural de mers mai rapid au prezentat o funcție cognitivă mai bună și indicatori ai sănătății creierului mai buni decât cei care mergeau mai încet.
Pe de altă parte, el spune că scăderea vitezei de mers poate constitui un semn de avertizare timpurie al declinului cognitiv, ceea ce face ca mersul să fie un instrument potențial pentru monitorizarea sănătății creierului.
De ce se întâmplă această corelare?
Practic, cercetătorii subliniază că mersul pe jos necesită o coordonare complexă între creier, nervi și mușchi, ceea ce îl face un indicator general puternic al îmbătrânirii sănătoase.
Pe de altă parte, deși rezultatele sugerează că viteza de mers poate ajuta la identificarea persoanelor cu risc mai ridicat de declin cognitiv, ele nu demonstrează că mersul intenționat mai rapid previne demența.
Deși pentru mulți dintre noi mersul pe jos poate părea un act automat, acesta este, de fapt, o sarcină extrem de complexă. Pentru a menține un ritm constant, este necesar ca creierul să coordoneze simultan echilibrul, vederea, planificarea mișcărilor, forța musculară și feedback-ul senzorial.
Cercetările au demonstrat de mult timp că exercițiile mentale pot contribui la sănătatea creierului la persoanele în vârstă prin îmbunătățirea neuroplasticității. Aceasta descrie capacitatea creierului de a se schimba, de a se adapta și de a forma noi conexiuni neuronale ca răspuns la învățare, experiență, leziuni sau schimbări ale mediului.
Prin stimularea activă a minții, oamenii își pot consolida „rezerva cognitivă”, adică capacitatea de a-și menține abilitățile de gândire și de memorie în fața schimbărilor asociate vârstei. Iar din ce în ce mai multe dovezi leagă rezerva cognitivă de un risc redus de declin cognitiv, susținând ideea că aceasta poate contribui la protejarea funcționării cognitive pe parcursul îmbătrânirii.
Mersul pe jos este recunoscut de mult timp ca o modalitate simplă de a susține o îmbătrânire sănătoasă, dar modul în care oamenii merg poate fi la fel de revelator ca distanța parcursă.
Acum, un nou studiu sugerează că schimbările în modul în care mergem ar putea oferi un indiciu precoce că sănătatea neurologică începe să se deterioreze. Acest studiu, ale cărui rezultate au fost publicate în revista „Neurology”, sugerează că persoanele în vârstă care mențin un ritm natural de mers mai rapid tind să aibă creiere mai sănătoase și prezintă un risc semnificativ mai mic de a suferi un declin cognitiv decât cei care merg mai încet.
Acest lucru se adaugă la dovezile tot mai numeroase conform cărora viteza de mers ar putea servi drept un indicator practic și ieftin pentru identificarea persoanelor cu risc crescut de deteriorare cognitivă legată de vârstă.
Ce caracterizează un „super-mers”?
Echipa de cercetare a urmărit adulți cu vârste de peste 80 de ani și a comparat viteza lor de mers cu indicatorii de sănătate cerebrală și cu performanța cognitivă.
Folosind seturi de date din Rețeaua Internațională de Studii privind Sănătatea și Pensionarea (HRS-INS), Studiul LonGenity și Proiectul RUSH privind Îmbătrânirea și Memoria (RUSH MAP), participanții au fost clasificați fie ca „super-movers”, adică cei care aveau o viteză mare de mers, fie ca „nonsuper-movers”.
Cercetătorii au comparat starea de sănătate a creierului și performanța cognitivă între „super-movers” și „nonsuper-movers”, folosind metode de evaluare precum teste cognitive, scanări ale structurii creierului realizate prin RMN și evaluări post-mortem ale patologiilor cerebrale asociate demenței.
Participanții cu mers alert au prezentat o sănătate cerebrală generală mai bună și au avut o probabilitate cu aproximativ 50% mai mică de a dezvolta un declin cognitiv, comparativ cu cei care mergeau mai încet.
Viteza de mers poate reflecta funcționarea coordonată a mai multor sisteme ale organismului, inclusiv creierul, mușchii, sistemul cardiovascular și sistemul nervos. Pe măsură ce aceste sisteme îmbătrânesc, reducerile subtile ale ritmului de mers pot deveni evidente înainte ca problemele de memorie să devină vizibile.
Practic, studiul evidențiază o asociere între mobilitate și sănătatea creierului la vârste înaintate. Totuși, fiind un studiu observațional, acesta nu sugerează că mersul mai rapid previne în mod direct demența.
„Studiul nostru a constatat că persoanele în vârstă de 80 de ani și peste, cu viteze de mers mai mari („super-movers”), aveau un risc cu aproximativ jumătate mai mic de a dezvolta tulburări cognitive, în comparație cu persoanele de aceeași vârstă. În mod surprinzător, aceștia și-au menținut, de asemenea, o funcție cognitivă mai bună, în ciuda faptului că prezentau niveluri similare de patologie cerebrală asociată cu demența, ceea ce sugerează că ar putea dispune de mecanisme de reziliență care ajută la menținerea funcției cerebrale. Deși studiul nostru nu stabilește o relație de cauzalitate, acesta se adaugă dovezilor tot mai numeroase care indică faptul că mobilitatea și sănătatea creierului sunt strâns legate”, a subliniat pentru Medical News Today autorul studiului, dr. Joe Verghese, profesor și șef al catedrei de neurologie la Renaissance School of Medicine, Stony Brook, New York.
În ce măsură ar putea îmbunătățirea vitezei de mers să aibă efecte benefice asupra sănătății creierului?
Acest studiu se adaugă cercetărilor anterioare care au stabilit o legătură între viteza redusă de mers și un risc crescut de demență, accident vascular cerebral, fragilitate, căderi, spitalizare și mortalitate.
Astfel, cele mai recente descoperiri consolidează argumentele în favoarea vitezei de mers ca instrument util de screening în cadrul consultațiilor medicale de rutină. Spre deosebire de scanările cerebrale sau de testele cognitive specializate, măsurarea vitezei de mers necesită puțin echipament și durează doar câteva secunde.
Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că viteza de mers nu ar trebui considerată un test de diagnostic pentru demență. În schimb, aceasta poate ajuta medicii să identifice persoanele care ar putea beneficia de evaluări cognitive suplimentare sau de intervenții menite să susțină sănătatea creierului.
Mai mult, este important să se interpreteze viteza de mers împreună cu alte aspecte ale stării de sănătate a unei persoane care ar putea influența ritmul de mers, precum afecțiunile articulare, bolile cardiace și starea generală de sănătate.
„Viteza de mers este o măsură simplă și ieftină care servește deja ca un indicator valoros al stării generale de sănătate în practica geriatrică”, a adăugat Verghese. „Încetinirea mersului observată de o persoană în vârstă sau de medicul acesteia, în special dacă este însoțită de probleme de memorie, ar trebui să determine efectuarea unei evaluări clinice mai cuprinzătoare.”
Activitatea fizică regulată rămâne o strategie eficientă pentru menținerea atât a mobilității, cât și a sănătății creierului pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Deși nu este încă clar dacă creșterea deliberată a vitezei de mers ar putea reduce riscul de demență, menținerea funcției fizice pe parcursul vârstei înaintate este recomandată pe scară largă ca parte a unei strategii de îmbătrânire sănătoasă.
O serie de schimbări specifice ale stilului de viață ar putea ajuta la menținerea atât a vitezei de mers, cât și a funcției cognitive.
„Activitatea fizică regulată, în special exercițiile aerobice și de forță, împreună cu un control adecvat al factorilor de risc vasculari, precum hipertensiunea arterială și diabetul, pot susține atât mobilitatea, cât și sănătatea creierului. Menținerea implicării sociale, somnul adecvat și respectarea unei diete sănătoase pot contribui, de asemenea, la o îmbătrânire cognitivă sănătoasă”, a declarat dr. Joe Verghese.
Ce nu ne poate spune acest studiu?
Deși studiul sugerează o asociere puternică între mobilitate și sănătatea creierului la vârste înaintate, acesta nu poate demonstra că mersul mai rapid determină o sănătate cognitivă mai bună, întrucât a fost un studiu observațional.
În schimb, viteza de mers ar putea pur și simplu să reflecte starea de sănătate a creierului, mai degrabă decât să o influențeze direct.
„Mersul depinde de funcționarea coordonată a mai multor regiuni cerebrale implicate în mișcare, atenție și funcția executivă, ceea ce face ca viteza de mers să fie un indicator sensibil al sănătății creierului. Consider mersul mai lent în primul rând ca un marker al proceselor biologice subiacente care contribuie atât la îmbătrânirea fizică, cât și la cea cognitivă, mai degrabă decât o cauză directă a declinului cognitiv.”, spune dr Joe Verghese.
Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă intervențiile care îmbunătățesc viteza de mers pot reduce, de asemenea, riscul de declin cognitiv. În plus, cercetătorii subliniază că ritmul de mers este doar o componentă a îmbătrânirii sănătoase și nu ar trebui interpretat izolat.
Cu toate acestea, studiul se alătură dovezilor tot mai numeroase conform cărora ritmul obișnuit de mers al unei persoane poate oferi informații valoroase despre sănătatea creierului la vârste înaintate.
Deși sunt necesare mai multe cercetări, viteza de mers se conturează ca un indicator simplu și accesibil care ar putea ajuta la identificarea persoanelor în vârstă cu risc crescut de declin cognitiv, permițând potențial o monitorizare și o intervenție mai timpurie pentru a susține îmbătrânirea sănătoasă a creierului.
Practic, acest studiu confirmă afirmația profesorului David Dodick, copreședinte al Zilei Mondiale a Creierului 2026: „Datele arată că abordarea stilului de viață și a factorilor de risc modificabili poate optimiza sănătatea creierului, ceea ce înseamnă că prevenirea, responsabilizarea publicului, precum și consolidarea politicilor și resurselor locale pot face o diferență semnificativă pretutindeni.”
Iată de ce Ziua Mondială a Creierului 2026 reprezintă un apel la nivel mondial pentru a milita în favoarea schimbărilor benefice pentru sănătatea creierului, la nivel individual sau comunitar și a politicilor publice de sănătate.
Mirela Mustață, redactor executiv
Surse de documentare:
