Amenintarea bolilor neuro-degenerative

Amenintarea bolilor neuro-degenerative. Cum sa limitam riscurile aparitiei lor?

Ce sunt, de fapt, bolile neuro-degenerative?

In mod frecvent, bolile neuro-degenerative implica atrofie cerebrala, cu alte cuvinte, degradarea materiei cerebrale. Aceasta atrofie duce, pe termen lung, in special la varsta a treia, la deficiente neurologice sau la pierderea treptata a capacitatii cognitive (a memoriei si a gandirii), a capacitatii de miscare sau a senzatiilor.

Una dintre cele mai intalnite boli neuro-degenerative este boala Alzheimer. Altele sunt boala Parkinson si dementa senila

Conform studiilor de specialitate, in Romania, sunt diagnosticati cu Alzheimer circa 250.000-300.000 de pacienti, dar estimarile arata ca acest numar ar putea creste cu 15% pana in anul 2015. Prognozele arata si ca, in 2025, populatia in varsta va reprezenta 40% din totalul populatiei Romaniei, iar impactul bolilor neuro-degenerative asupra individului si asupra societatii va creste exponential.

Studii recente, inclusiv cele desfasurate de neurochirurgul american Blaylock, arata ca activitatea radicalilor liberi poate fi una dintre cauzele primare ale bolilor neuro-degenerative. Radicalii liberi sunt particule radioactive submicroscopice care distrug celulele, arzand tot ce ating. La nivelul creierului, ei produc excito-toxicitate, care este supraexcitatia unor importanti receptori si neurotransmitatori, proces ce duce la moartea neuronilor. Organismul nostru are mecanisme naturale de aparare impotriva radicalilor liberi, insa eficacitatea acestor mecanisme slabeste pe masura ce inaintam in varsta.

Un element cu rol cheie in lupta impotriva radicalilor liberi este glutationul, denumit si “proteina vietii,” care actioneaza ca antioxidant impotriva agentilor oxidanti potential periculosi. Este unul dintre cei mai puternici si mai importanti antioxidanti ai organismului: este numit “antioxidantul miraculos.” Stresul oxidativ produs prin deficit de glutation are un rol major in patogenia cancerului, astmului, bronsitei cronice, emfizemului, fibrozei chistice, mucoviscidozei pulmonare, autismului, deficitului de atentie si hiperactivitatii, bolii Parkinson, maladiei Alzheimer, sclerozei multiple, schizofreniei. Studiile arata ca cei care sufera de Parkinson sau Alzheimer au un nivel scazut al glutationului, in timp ce nivelurile ridicate de glutation in sange sunt asociate cu longevitatea. Nivelul glutationului scade odata cu varsta. De asemenea, s-a demonstrat stiintific ca nivelul de glutation din celule este afectat negativ de bolile cronice, infectii, rani, traume sau activitate atletica intensa, ceea ce duce la scaderea eficacitatii proceselor anti-oxidative initiate de organism impotriva radicalilor liberi.

In acelasi timp, exista si multi factori de mediu, precum poluarea, care accentueaza si accelereaza procesul de slabire a capacitatii naturale a organismului de a se proteja de radicalii liberi. Printre factorii de mediu cei mai nocivi in aceasta privinta se numara pesticidele si insecticidele. Astfel, s-a constatat ca incidenta bolii Parkinson printre fermieri este mult mai crescuta decat media. Alti factori importanti care scad capacitatea de aparare a organismului in lupta cu radicalii liberi sunt metalele grele, obezitatea si, in general, o alimentatie bogata in zahar, carbohidrati sau grasimi, mai ales cele de tipul Omega 6. Astfel, o alimentatie cu multe calorii si grasimi creste cu circa 200% riscul de dezvoltare in timp a unei boli neuro-degenerative.

Alimentele procesate industrial – in special cele cu diversi compusi de potentare a gustului precum glutamatul de (mono)sodiu, E621 – sunt, de asemenea, invinuite de multi specialisti ca jucand un rol important in declansarea acestor boli. Glutamatul de (mono)sodiu este o excite-toxina, un element toxic ce produce supraexcitatia unor importanti receptori si neurotransmitatori din creier, proces ce duce la moartea neuronilor.

Astfel, cu toate ca inca nu s-a descoperit o legatura directa intre boli precum Alzheimer sau Parkinson si o supralicitare a consumului de glutamat de monosodiu, substanta folosita in mod curent si in mari doze in hrana noastra, neurochirurghul Blayloc, care are si numeroase cercetari legate de efectele aditivilor alimentare asupra creierului, afirma ca acesta este un factor de agravare a acestor boli – daca nu cumva este si una dintre principalele cauze care le determina. Din punctul acesta de vedere, acelasi rol nociv l-ar avea si alte excito-toxine precum aspartamul, mercurul si aluminiul.

O ipoteza recenta, foarte controversata totusi, sustine ca si medicamentele pentru scaderea colesterolului prescrise mult prea usor si pe scara din ce in ce mai larga pot fi cauza cresterii numarului de pacienti diagnosticati cu Alzheimer. Asa-numitele statine au devenit astazi atat de populare incit statisticile arata ca sunt luate de unul din trei oameni de peste 40 de ani. Ele sunt prescrise pacientilor predispusi la ateroscleroza (depunerea grasimilor pe vasele de singe) din cauza unui nivel crescut al colesterolului in singe. Studiile arata, totusi, ca 75% dintre toate victimele infarctului miocardic au un nivel normal de colesterol. Colesterolul nu este, deci, principalul sau singurul vinovat atunci cand este vorba despre patologii ale inimii si/sau arterelor. Din contra: colesterolul este una dintre substantele care apare cel mai des in corpul uman si de care acesta are o nevoie primordiala, in special pentru functionarea corespunzatoare a metabolismului cerebral prin neuro-transmitatori.

Asadar, cum ne putem proteja impotriva bolilor neurodegenerative? Proprietatea vitaminei B 12 de a proteja impotriva dementei si a bolii Alzheimer este dezbatuta deja de multa vreme. In cadrul unui studiu prospectiv[1] au fost urmarite 107 persoane varstnice. La inceputul studiului, toti subiectii erau sanatosi; 5 ani mai tarziu, acestia au fost reexaminaţi. Cercetatorii au constatat ca atrofia cerebrala cauzata de inaintarea in varsta a avansat cel mai mult la subiectii care la inceputul studiului aveau nivelurile cele mai scazute de vitamina B 12. In cadrul unui studiu mai nou[2] dedicat pacientilor care sufera de Alzheimer, declinul cognitiv a avansat cu atat mai rapid, cu cat valorile de homocisteina au fost mai ridicate. Este cunoscut faptul ca aceste valori sunt reduse cu ajutorul vitaminei B 12. Cercetatorii suedezi informeaza ca atat valorile ridicate de homocisteina, cat si valorile scazute de vitamina B 12 cresc riscul aparitiei bolii Alzheimer, punct de vedere sustinut, de asemenea si de neurochirurgul Blaylock. Cercetatorii au analizat datele referitoare la 271 de persoane varstnice care la inceputul studiului nu sufereau de dementa. Cele 17 persoane care s-au imbolnavit ulterior de Alzheimer aveau, la inceputul studiului, valori mult mai scazute de vitamina B 12 decat participantii care nu s-au îmbolnavit.

Toate aceste studii si constatari facute de diversi specialisti arata, in mod clar, ca stimularea luptei organismului impotriva radicalilor liberi sau excito-toxinelor, in special prin prevenirea scaderii nivelului de glutation si prin asigurarea unei nutritii sarace in alimente aditivate cu potentatori de gust precum glutamatul de (mono)-sodiu) pot ajuta la limitarea efectelor bolilor neuro-degenerative, daca nu chiar preveni complet declansarea acestora. In acelasi timp, un aport sporit al vitaminei B12 si mentinerea unui nivel optim al colesterolului, cu rol esential in buna functionarea a neuro-transmitatorilor, prin evitarea supra-administrarii de medicamente precum statinele sunt si ele doua metode recomandate de limitare a riscurilor.

Articol adaptat de Mirela Mustata, bazat pe urmatoarele surse:

1. Neurology. 2008 Sep. 9;71(11):826-32;

2. Neurology. 2010 oct. 19;75(16):1408-14;

3. „Sind Cholesterinsenker Killer Auf Rezept?”, revista „Dr. Hittich”, octombrie 2010;

4. Dr. Blaylock: http://w3.newsmax.com/blaylock/video_brain_alz_g.cfm?PROMO_CODE=121FE-1&gclid=CM-SrZedgrsCFYFe3godJmkALg


Share This Post