Noi teorii despre mecanismele biologice care stau la baza anxietății induse de stres

anxietateConform unor estimări, la nivel mondial, o persoană din trei poate trece prin stări severe de anxietate o dată în viață. Ca urmare, mecanismele care stau la baza anxietății îi preocupă din ce în ce în mai mult pe cercetători.

Până acum, progresele cele mai mari în înțelegerea anxietății au ținut de factorii de risc. De exemplu, stresul, mai ales cel din timpul copilăriei, este un important factor de risc pentru apariția anxietății.  Alți factori de risc includ a fi femeie sau a avea o rudă cu anxietate sau tulburări depresive.

Din păcate, nu este încă foarte clar ce îi face pe unii oameni să fie mai susceptibili față de alții în a dezvolta tulburări de anxietate.

Într-un studiu recent, Dr. Hovatta, profesor la Departamentul de Psihologie și Logopedie al Universității din Helsinki, Finlanda, a investigat, împreună cu o echipă de colaboratori din mai multe țări, care sunt mecanismele biologice care stau la baza anxietății induse de stres.

Studiul acesta a acoperit atât șoareci de laborator, cât și pacienți cu tulburări de anxietate.

Cercetătorii au analizat creierul și sângele a două grupe de șoareci după ce aceștia au fost supuși stresului cronic. Această stare de stres cronic a fost indusă șoarecilor participanți la studiu timp de 10 zile de confruntări cu un șoarece agresiv. Șoarecii care au fost înfrânți au fost, astfel, supuși unor stimuli de stres, însă doar unii dintre aceștia au manifestat simptome ale stresului cronic, în principal, prin a recurge la așa numita evitare socială. Acest lucru i-a incitat pe cercetători să investigheze mai departe de ce doar unii subiecți ai studiului au fost susceptibili stresului cronic indus.

Această categorie a manifestat schimbări semnificative ale expresiei genetice și nivelului de proteine dintr-o regiune a creierului ce este parte a prozencefalului (creierul anterior),pe care tot mai mulți cercetători o leagă de tulburările de sănătate mintală asociate stresului. Aceste schimbari par a avea o legătură puternică cu mitocondriile. Aceste structuri pe care oamenii de știință le numesc motoarele energetice ale celulelor – sunt prezente în majoritatea celulelor umane, iar funcția lor este producția de energie.

Studiul a arătat că, în cazul grupei de șoareci susceptibili la stres, câteva dintre genele asociate funcțiilor mitocondriale aveau expresii de niveluri mai joase, în timp ce, în cazul șoarecilor rezistenți la stres, aceste gene aveau expresii de niveluri mai înalte. Cercetătorii au observat aceleași tipare ale expresiilor genetice și în sângele șoarecilor participanți la studiu.

În a doua parte a studiului, Horvatta și echipa de cercetare a lucrat cu 21 de voluntari – 6 bărbați și 15 femei, care erau pacienți cu tulburări de anxietate, tratați în ambulatoriul Institutului Max Planck de Psihiatrie din Munchen, Germania.

Fiecare participant avea un diagnostic de tulburare de panică și niciunul nu era sub medicație pentru această condiție. Echipa de cercetare i-a expus pe participanții la studiu stimulilor care le produceau atacuri de panică.

În timpul experimentului, cercetătorii le-au luat participanților probe de sânge înainte de expunerea la stimuli, precum și la 1 oră și la 24 de ore după expunere. Când au analizat expresiile genetice în celulele prezente în probele de sânge, ei au observat și în cazul lor schimbări similare cu cele observate la șoarecii cu stres social cronic, schimbări pe care le-au asociat cu starea mitocondriilor.

Pe baza rezultatelor acestui studiu, echipa de cercetare a formulat ipoteza că expresia redusă a câtorva gene mitocondriale cheie ar putea duce la schimbări în metabolismul energiei celulare la șoarecii și oamenii care suferă de anxietate indusă de stres.

Hovatta a publicat datele colectate în timpul studiului și i-a invitat și pe alți cercetători să formuleze ipoteze despre mecanismele biologice care stau la baza anxietății induse de stres. Hovatta a subliniat că se știu încă puține lucruri despre cum poate afecta stresul cronic metabolismul energiei la nivel celular și poate astfel influența simptomele anxietății.

Mecanismele care stau la baza acestui fenomen pot oferi o cheie pentru descoperirea de noi interventii terapeutice, inclusiv medicamente, pentru bolile asociate stresului

Paleta ac.tuală de medicamente pentru anxietate este fie limitată din punct de vedere al eficacității, fie are efecte secundare nedorite, ceea ce îi limitează utilitatea. În acest context, cercetările care aduc la lumină mecanismele care stau la baza apariției anxietății pot ajuta lumea medicală să depășească limitările legate de medicamentele și, în general, de intervențiile terapeutice disponibile acum.

 

Mirela Mustață, redactor executiv eAsistent.ro

 

 

Surse de documentare:

www.sciencedaily.com

www.medicalnewstoday.com

sursa foto: www.medicalnewstoday.com

 

Share This Post