A trăi o viață normală, a avea o bună adaptare la viața cu un handicap nu este niciodată ușor. Iar numărul celor care au provocarea unui handicap este de peste 80 de milioane de persoane în țările Uniunii Europene.

Însă aceste lucruri pot fi învățate. Există modalități de a face față limitărilor, de a depăși provocările și de a construi o viață plină de satisfacții.

Cu toții avem tendința de a considera că sănătatea de care ne bucurăm este ceva de la sine înțeles – până când ea dispare. Apoi, devenim obsedați de ceea ce am pierdut. Atunci când întoarcerea la sănătatea perfectă nu mai este posibilă, soluția este să schimbăm modul în care gândim și să facem față dizabilității. În continuare avem controlul vieții noastre și pot exista modalități de a ne îmbunătăți independența și sentimentul de abilitare. Indiferent de dizabilitate, este perfect posibil să depășim provocările care ne stau în față și să ne bucurăm de o viață împlinită.

Cei mai mulți dintre noi ne așteptăm să trăim vieți lungi și sănătoase. Deci, atunci când suntem loviți de o boală, acest lucru poate declanșa o serie de emoții și frici neliniștitoare. În acea situație, s-ar putea să ne întrebăm cum vom putea munci, găsi sau păstra o relație sau chiar cum putem să fim fericiți din nou. Dar, deși nu este ușor să trăiești cu un handicap, nu trebuie să fie o tragedie.

Iar primul pas este să învățăm să acceptăm dizabilitatea.

Acesta poate fi cel mai dificil lucru de făcut, pentru că acceptarea îți poate da senzația că cedezi în fața provocării. Însă refuzul de a accepta realitatea limitărilor apărute te menține blocat. Nu poți merge mai departe, nu poți face schimbările care sunt necesare, nu poți găsi noi obiective. Iar acest pas atât de complicat poate fi făcut dacă-l abordezi cu o bună metodă.

În primul rând, trebuie să-ți acorzi timp să plângi, să te întristezi. E vorba de o pierdere. Nu doar corpul sănătos, ci și unele dintre planurile de viitor. Suprimarea sentimentelor nu este sănătoasă, iar durerea trece doar prin exprimarea sentimentelor (de furie, tristețe, refuz). Acest amalgam de emoții este perfect normal. În timp, manifestările acestor emoții se vor atenua.

Desigur că nu este ușor înveți să trăiești cu un handicap. A avea zile mai proaste nu înseamnă că nu ești curajos sau puternic. Și să pretinzi că ești bine atunci când nu ești, nu ajută pe nimeni – cel mai puțin familia și prietenii. Este normal ca oamenii de încredere să știe cum te simți cu adevărat. Îi va ajuta atât pe ei, cât și pe tine.

Apoi, caută modalități de a minimiza impactul dizabilității asupra vieții. Acum că ai limitări care îngreunează lucrurile, ai nevoie de voință, creativitate și dorința de a face lucrurile diferit, pentru a reduce impactul dizabilității asupra vieții. Fiind propriul avocat, educându-vă cu privire la drepturile și resursele disponibile, preluați conducerea și vă simțiți mai puțin neajutorați și mai puternici. În plus, căutând și adoptând orice tehnologii și instrumente adaptive disponibile, puteți schimba dizabilitatea, puteți reduce impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi. Dacă aveți nevoie de un dispozitiv precum o proteză, un baston sau un scaun cu rotile pentru a vă ușura viața, atunci folosiți-l. Încercați să renunțați la orice jenă sau frică de stigmatizare. Nu sunteți definit de ajutoarele pe care le utilizați.

Nu în ultimul rând, stabiliți obiective realiste – și aveți răbdare. Un handicap te obligă să înveți noi abilități și strategii. S-ar putea să trebuiască, de asemenea, să învățați iar lucruri simple pe care le considerați obișnuite. Poate fi un proces frustrant și este firesc să vreți să grăbiți lucrurile și să reveniți la o bună funcționare cât mai repede posibil. Dar este important să rămâneți realist. Stabilirea unor obiective excesiv de agresive poate duce de fapt la descurajare. Fiți răbdător. Fiecare mic pas înainte contează. În cele din urmă, veți ajunge acolo.

Următoarele etape pot veni mai normal, odată depășite cele mai mari bariere pe care le-am arătat mai devreme. Dacă la început veți fi tentat să vă retrageți și izolați, acum că ați ieșit din etapa cea mai grea, este timpul să acceptați ajutor de persoanele importante din viața dumneavoastră, de la cei care au provocări similare (căutați un grup de suport pentru persoane cu dizabilități) și chiar de la un psiholog. A accepta ajutorul, nu înseamnă slăbiciune. Apoi, puteți găsi lucruri care să vă dea un scop în viață, o activitate nouă, un hobby, a avea grijă de un animal, a oferi la rândul vostru ajutor. Un handicap poate elimina multe aspecte ale identității. Este ușor să începeți să vă simțiți inutil și gol, mai ales dacă nu puteți face aceeași muncă sau activități ca înainte. De aceea, este important să găsiți lucruri noi care să vă facă să vă simțiți bine cu voi înșivă – lucruri care vă oferă un sentiment reînnoit de sens și scop.

Dar cel mai important dintre toate este să faceți un lucru extrem de important, atât atunci când aveți o dizabilitate, cât și atunci când vă bucurați de sănătate deplină. Pentru a vă simți cât mai bine este important să vă susțineți și să vă consolidați sănătatea cu exerciții fizice regulate, o dietă sănătoasă, somn abundent și un control eficient al stresului. Diferența vine din faptul că trebuie să găsiți modalități creative de face exerciții fizice și, în loc să vă gândiți la activitățile fizice pe care nu le puteți face, să vă concentrați pe cele accesibile. Exercițiile fizice nu ar trebui niciodată să vă facă rău sau să vă facă să vă simțiți rău. Opriți-vă, deci, din efort dacă vă simțiți amețit, aveți dureri sau presiune în piept, transpirație rece sau aveți dureri.

Apoi, o alimentație sănătoasă trebuie să conțină proteine de înaltă calitate. Proteinele sunt esențiale pentru vindecare și funcționarea sistemului imunitar. Concentrați-vă, așadar, pe surse proteice de calitate precum carnea și produse lactate organice, pește, fasole, nuci și semințe, tofu și produse din soia. Beți multă apă. Pe lângă hidratare, apa ajută la eliminarea reziduurilor și toxinelor.  Somnul de calitate este și el important pentru eliminarea toxinelor și protejarea creierului, iar majoritatea adulților au nevoie de 7 până la 9 ore. Pentru asta, stabiliți un program regulat de somn, cu ritualuri relaxante înainte de culcare, cum ar fi să faceți o baie și opriți televizorul cu cel puțin o oră înainte de a adormi. Poate cel mai important sfat, managementul stresului să devină o prioritate. Practicați tehnici simple de relaxare, evitați munca obositoare și învățați să gestionați situațiile stresante.

În realitate, starea de bine necesită ceva mai multă voință, efort și disciplină, atunci când sunt și mai multe provocări aduse de o dizabilitate.

Mirela Mustață, Redactor executiv e-Asistent.ro

Surse de documentare:

https://www.helpguide.org/articles/healthy-living/living-well-with-a-disability.htm

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/STATEMENT_18_6603

https://www.paho.org/journal/en/international-health-days/international-day-persons-disabilities (sursa foto)