(6 minute, timp de lectură)

În cadrul unui interviu acordat publicației Spectrum News, la finalul anului trecut, Dr. Anthony Fauci (foto), directorul Institutului Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din SUA, vorbește despre pericolul efectelor pe termen lung ale bolii COVID-19, chiar și în cazul variantei Omicron și a formelor mai ușoare de boală.

De asemenea, acesta amintește că, pentru o adevărată protecție prin vaccinare în fața noii variante, aceasta ar putea să implice automat doza de rapel, iar speranța sa pentru anul 2022 este că o rată de vaccinare mai mare o să ajute prin faptul că se va instala o așa numită ”pătură de protecție” asupra populației Statelor Unite ale Americii.

Tot în cadrul acelui interviu, Dr. Fauci vorbește despre faptul că, dacă oamenii se vaccinează în număr suficient de mare, deși COVID-19 nu va dispărea niciodată complet, cel mai probabil, protecția care se va instala va face ca acesta să nu mai perturbe cu adevărat societatea.  

”Când vine vorba despre simptomele persistente (n.a. – cunoscute și sub numele de COVID lung), acestea se pot întâmpla indiferent de varianta de virus. Nu există nicio dovadă că există vreo diferență între delta sau beta sau, acum, omicron.” a spus dr. Fauci.

„Ar trebui să fim întotdeauna conștienți de faptul că atunci când oamenii fac infecție simptomatică… între 10 și până la 30% din aceștia vor continua să aibă simptome persistente”, a adăugat el, menționând că și cazurile ușoare sunt incluse în această posibilitate.

Simptomele persistente includ, de obicei, dificultăți de respirație, oboseală, dificultăți de concentrare, insomnie și ceață cerebrală.

Dr. Fauci a menționat și speranța pe care o are pentru 2022, în care, la o rată de vaccinare suficient de mare, vor fi reduse odată pentru totdeauna infecțiile cu COVID.

Aceasta era, în decembrie 2021, opinia expertului care a fost șef al Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA mai bine de 35 de ani și în ultimii ani, consilierul principal al președintelui american.

Pe de altă parte, pe tot parcursul ultimilor 2 ani, cercetătorii au încercat să înțeleagă COVID-ul de lungă durată, pentru a determina care pacienți sunt expuși unui risc mai mare și pentru a găsi tratamente adecvate, cum ar fi terapia antivirală.

Un nou studiu a descoperit patru factori asociați cu viitoarele simptome persistente ale COVID, inclusiv virusul Epstein-Barr (EBV) – un tip de virus herpes – care este reactivat la începutul bolii, dar și anumiți autoanticorpi, care sunt prezenți și în afecțiunile autoimune și diabetul de tip 2.

Mult timp COVID-ul a fost în mare parte un mister pentru oamenii de știință. Inițial s-a crezut că simptomele persistente (COVID-ul lung) apar doar în cazurile foarte severe de COVID-19, dar ele au fost prezente și la pacienții cu cazuri ușoare. El poate fi caracterizat printr-o amalgamare a simptomelor persistente mult timp după infecția acută. Aceste simptome sunt adesea respiratorii sau fizice, dar există raportări tot mai multe de simptome gastrointestinale și neurologice.

Într-un studiu recent (apărut în revista Cell), cercetători de la mai multe universități și centre, inclusiv Universitatea din Washington, Institutul de Biologie a Sistemelor (ISB) și Centrul Medical Suedez din Seattle, au descoperit că patru factori biologici ar putea ajuta să prezică dacă un pacient va dezvolta COVID lung.

Cei 4 factori care cresc riscul de COVID pe termen lung sunt: 1. nivelul de ARN coronavirus din sângele pacientului; 2. prezența anumitor autoanticorpi; 3. reactivarea EBV și 4. diabetul de tip 2.

Dintre pacienții care au avut trei sau mai multe simptome, 95% au avut cel puțin unul dintre acești patru factori care cresc riscul.

Simptomele dezvoltate pot fi grupate astfel:

• simptome virale respiratorii – tuse, oboseală, dificultăți de respirație, febră sau frisoane, dureri musculare sau de corp, greață;
• gastrointestinale – diaree, dureri abdominale;
• neurologice – anxietate, vedere încețoșată, depresie, probleme de memorie, dificultăți de concentrare, dificultăți de somn, amețeli, dureri de cap;
• anosmie/disgeuzie —pierderea mirosului, pierderea gustului.

Pacienții de sex feminin sau pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) au avut un risc mai mare de a prezenta cel puțin trei simptome ale COVID-ului lung.

Alte cercetări au descoperit și că persoanele care suferă de COVID-19 sever tind să aibă disbioză intestinală (bacteriile din tractul gastrointestinal suferă un dezechilibru).

În 2020, cercetătorii de la Centrul pentru Cercetarea Microbiotei Intestinale, parte a Universității Chineze din Hong Kong, au găsit un indiciu. Ei au descoperit că persoanele cu COVID-19 au avut modificări distincte în comunitatea de microorganisme care trăiesc în intestinul lor, în comparație cu persoanele sănătoase. Probele de fecale de la persoanele cu COVID-19 au conținut mai mulți agenți patogeni oportuniști sau organisme cauzatoare de boli și mai puține bacterii „prietenoase”. Această perturbare a echilibrului organismelor care trăiesc în intestin, cunoscută sub numele de disbioză intestinală, părea a fi mai extremă la persoanele cu boli mai severe. Deoarece intestinul joacă un rol major în reglarea sistemului imunitar, tulburările microbiotei intestinale nu numai că pot exacerba COVID-19, dar pot provoca și simptome persistente ca urmare a tulburărilor imune continue.

Acestea au fost primele dovezi ale disbiozei intestinale la persoanele cu COVID prelungit până la 6 luni după infecția lor inițială cu SARS-CoV-2. Oamenii de știință au descoperit și legături între anumite grupuri de bacterii și anumite simptome. La momentul internării în spital, persoanele care au continuat să dezvolte COVID cu simptome persistente au avut tendința de a avea un microbiom mai puțin divers, în comparație cu persoanele care și-au revenit complet sau cu persoanele sănătoase.

Prin urmare, studiile clinice viitoare ar putea investiga probioticele, modificările dietetice, evitarea antibioticelor, acolo unde este posibil, sau transplanturile de microbiotă fecală ca potențiale tratamente pentru COVID-ul de lungă durată.

Rezultatele tuturor acestor studii ne arată că lumea medicală este mult mai pregătită decât în anul 2020 să gestioneze provocările aduse de noul coronavirus și îmbolnăvirile pe care acesta le generează.

Totuși, este important să realizăm că putem să ne apărăm de pericolele unei îmbolnăviri și de suferința adusă de aceasta dacă ne protejăm și ne pregătim sistemul imunitar pentru întâlnirea cu virusul. Astfel, un studiu devenit public în luna ianuarie 2022 a analizat modul în care sistemul imunitar răspunde, atât în ​​urma infecției cu SARS-CoV-2, cât și în urma vaccinării cu vaccin COVID-19. Dat fiind că atât de mulți oameni, inclusiv persoane complet vaccinate sau cu rapel, contractează SARS-CoV-2, cercetătorii doresc să înțeleagă modul în care combinația dintre vaccinare și infecție ar putea influența răspunsul imun.

Acest studiu, realizat de Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon (OHSU), SUA, care apare în Science Immunology, explorează această problemă. De asemenea, investighează răspunsul anticorpilor persoanelor care au fost nevaccinate în momentul infecției, dar care au fost ulterior vaccinate.

Rezultatele lui sugerează că „imunitatea hibridă”, rezultată din vaccinare și infecție, implică cel mai puternic răspuns imunitar. Acesta este numit de mulți „super imunitate”.

Cercetătorii au stabilit că nu contează dacă cineva a primit vaccinul mai întâi sau a contractat infecția mai întâi. Sistemul imunitar a răspuns similar. „Nu contează dacă te infectezi și apoi te vaccinezi sau dacă te vaccinezi și apoi apare o infecție”, spune Dr. Fikadu Tafesse, co-autor principal al studiului și profesor asistent de microbiologie moleculară și imunologie la OHSU. „În oricare dintre cazuri, veți obține un răspuns imunitar cu adevărat robust – uimitor de ridicat.” Cercetătorii au mai stabilit că răspunsul imunitar „hibrid” este puternic, indiferent de vârstă, în timp ce răspunsul dat doar de vaccin tinde să scadă odată cu vârsta.

Deși răspunsul imun hibrid este puternic indiferent de modul în care oamenii au obținut această imunitate, recomandarea experților implicați în studiu este să vă vaccinați mai întâi și să luați măsuri pentru a preveni infecția. „Ne apărăm cel mai bine prin vaccinare”, explică dr. Tafesse. „Și dacă vine virusul, vom avea o boală mai blândă și vom obține această super imunitate, fără suferință în plus.”

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. https://www.ny1.com/nyc/all-boroughs/news/2021/12/29/fauci-interview-long-covid-still-a-risk-with-milder-omicron-cases (inclusiv sursa foto)
2. Predicting long COVID: Study finds 4 risk factors (medicalnewstoday.com)
3. Long COVID: Gut bacteria may be key (medicalnewstoday.com)
4. Who develops ‘super immunity’? (medicalnewstoday.com)