De ce numărul celor bolnavi de cancer a crescut exponențial în ultimii 100 de ani?

Timp de lectură: 7 minute

Cancer. Un cuvânt care are o rezonanță înspăimântătoare și care, la fel ca teama de COVID-19 sau teama de război, atrage imediat atenția.

Rata generală a diagnosticului de cancer a crescut exponențial în ultimul secol. Iată o situație de care cei preocupați de sănătatea lor și a celor dragi se vor îngrijora. Întrebarea normală pe care ne-o vom pune:   de ce se întâmplă acest lucru într-o lume în care știm mai multe despre efectele dietei și ale exercițiilor fizice, ale vieții sănătoase și ale utilității prevenției decât în orice alt moment al istoriei? De ce avem acum mai mult cancer? Există un răspuns important aici: unul care este plin de speranță și câteva recomandări care ne pot ajuta.

De regulă, factorii de risc pentru cancer au fost împărțiți în două categorii: riscuri pe care le putem evita și riscuri care sunt inevitabile. Dintre riscurile evitabile, vom discuta astăzi mai pe larg despre dietă. Din categoria riscurilor inevitabile, cele mai prezente sunt genetica și vârsta. În cazul lor, screening-ul timpuriu și testarea ADN ajută la identificarea riscurilor personale și a intervențiilor timpurii care ni se pot aplica. Desigur că îmbătrânirea reprezintă un risc pentru multe boli și tulburări, dar modul în care ne menținem corpul pe măsură ce îmbătrânim face o diferență enormă.

În ultimele decenii, riscul de a contracta o formă de cancer a crescut la nivel mondial de la 1 din 3 persoane la 1 din 2 persoane. În plus, se preconizează că, cancerul va fi principala cauză de deces în fiecare țară a lumii, până la sfârșitul acestui secol. Deși pare o tendință înspăimântătoare, ea necesită câteva explicații.

De la începutul secolului al XX-lea, populația lumii a crescut de patru ori (de la 1,8 miliarde la 7,4 miliarde). Creșterea se datorează parțial unei rate mai mari a natalității, dar, și mai important, unei longevității crescute semnificativ. În 1915, speranța de viață din Statele Unite era de aproximativ 50 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Astăzi, acest număr este în creștere și depășește 80 de ani – ceea ce arată deja mult mai bine. În plus, deși jumătate dintre noi vor fi diagnosticați cu o formă de cancer (dintre care 75% când vor avea peste 60 de ani), ratele de supraviețuire la cancer s-au dublat, doar în ultimii 20 de ani. Explicația evoluției favorabile este dată de rolul jucat de diagnosticul precoce, alături de tratamentul mai bun. În concluzie: există mai mult cancer pur și simplu pentru că sunt mai mulți oameni ca în urmă cu 100 de ani.

În ceea ce privește nutriția, chiar dacă medicul va sugera diverse schimbări în dietă, desigur că acest lucru este rareori suficient și nu există o soluție miraculoasă de aplicare a sfaturilor. Oamenii își creează obiceiuri și schimbarea unora dintre acești factori poate fi extrem de dificilă, mai ales dacă încearcă să o facă pe cont propriu. Cel mai bun mod de acțiune este să vă alăturați sau să formați o comunitate care să vă ajute să realizați schimbări sănătoase ale stilului de viață. Chiar și schimbările mici contează pentru a vă îmbunătăți sănătatea generală. Tot ce trebuie să faceți este să găsiți o modalitate care să funcționeze pentru dumneavoastră și să o urmați. Oricum, aici două aspecte sunt importante: ce mâncați și câtă carne mâncați.

De zeci de ani, oamenii de știință au bănuit că alimentația are o influență importantă asupra riscului de a dezvolta cancer. Încă din anii 1960, studiile epidemiologice au arătat că rata cancerelor varia foarte mult între populații și că rata cancerului la imigranții care se deplasează din țări cu risc scăzut în țări cu risc ridicat putea crește până la o egala sau uneori chiar depăși pe cea pentru populația gazdă. Aceste observații au sugerat existența unor importante cauze legate de mediu. Mai multe studii au arătat corelații puternice între multe tipuri de cancer și factorii dietetici. De exemplu, țările cu aport mare de carne au avut rate ridicate de cancer colorectal. Mai mult, experimentele pe animale au arătat că ratele de cancer ar putea fi modificate prin modificarea dietei, cu dovezi convingătoare că restricționarea aportului de energie determină o reducere generală a dezvoltării cancerului.

Deși se consideră că factorii dietetici sunt importanți în determinarea riscului de a dezvolta cancer, stabilirea efectelor exacte ale dietei asupra riscului de cancer s-a dovedit o provocare.

Se estimează că, numai prin stilul de viață și măsurile alimentare, 30-40 % din toate tipurile de cancer pot fi prevenite. Obezitatea, alimentele sărace în substanțe nutritive, cum ar fi zaharurile concentrate și produsele din făină rafinată, care contribuie la afectarea metabolismului glucozei (care duce la diabet), aportul scăzut de fibre, consumul de carne roșie și dezechilibrul grăsimilor omega 3 și omega 6, toate contribuie la riscul excesiv de cancer .

Aportul de semințe de in, în special fracția de lignan, și porții abundente de fructe și legume vor reduce riscul de cancer. Ceapa și legumele crucifere sunt deosebit de benefice, iar broccoli reprezintă cea mai importantă sursă de sulforofan (un compus bogat în sulf care se găsește în legumele crucifere precum broccoli, bok choy și varza). Elementele protectoare dintr-o dietă de prevenire a cancerului includ seleniu, acid folic, vitamina B-12, vitamina D, clorofilă și antioxidanți precum carotenoizii (α-caroten, β-caroten, licopen, luteină, criptoxantina). Acidul ascorbic are beneficii limitate pe cale orală, dar ar putea fi foarte benefic pe cale intravenoasă. Utilizarea suplimentară a enzimelor digestive orale și a probioticelor are, de asemenea, efecte anticancer.

Când o dietă este adaptată acestor recomandări, este de așteptat să apară o scădere cu cel puțin 60-70% a cancerului de sân, colorectal și de prostată și chiar o scădere cu 40-50% a cancerului pulmonar, alături de reduceri ale altor tipuri de cancere. O astfel de dietă este favorabilă prevenirii cancerului și ar putea favoriza și recuperarea după cancer.

Așadar, o dietă anti-cancer ar putea include:

  • un număr adecvat de calorii (nu excesiv)[1],
  • legume, inclusiv legume crucifere și ceapă (10 porții); sucul de legume ar putea înlocui parțial legumele întregi,
  • fructe (4 sau mai multe porții pe zi),
  • alimente bogate în fibre,
  • alimente fără zahăr rafinat,
  • alimente fără făină rafinată,
  • alimente sărace în grăsimi, dar care conțin acizi grași esențiali necesari,
  • alimente fără carne roșie,
  • un raport echilibrat de grăsimi omega 3 și omega 6,
  • semințe de in ca sursă de fitoestrogeni, suplimentate cu 200 μg/zi seleniu și cu 1.000 μg/zi metilcobalamină (B-12),
  • alimente foarte bogate în acid folic (din legume de culoare verde închis),
  • lumină solară adecvată pentru a obține vitamina D sau suplimente de 1.000 UI/zi,
  • alimente foarte bogate în antioxidanți și fitochimice din fructe și legume, inclusiv α-caroten, β-caroten, β-criptoxantina, vitamina C (din alimente), vitamina E (din alimente),
  • alimente foarte bogate în clorofilă, suplimentate cu probiotice benefice și cu enzime orale.

Reducerea consumului de carne înseamnă un risc mai mic de cancer?

Cercetătorii de la Universitatea Oxford din Marea Britanie au publicat recent rezultatele unui amplu studiu care a investigat efectul nivelurilor variate de consum de carne asupra probabilității de a dezvolta cancer.

Studiul a constatat că vegetarienii, persoanele care consumă pește și persoanele care mănâncă puțină carne au un risc semnificativ redus de a dezvolta cancer.

Autorii studiului au analizat statisticile referitoare la cazurile de cancer în general și, de asemenea, au analizat îndeaproape efectul consumului de carne asupra a trei dintre cele mai frecvente tipuri de cancer: cancerul de sân în postmenopauză, cancerul de prostată și cancerul colorectal.

Practic, cercetătorii au urmărit 472.377 de persoane în baza de date Biobank din Marea Britanie pe o perioadă medie de 11,4 ani.

Niciunul dintre participanți (care aveau vârsta cuprinsă între 40 și 70 de ani când echipa i-a recrutat între 2006 și 2010) nu a avut un diagnostic de cancer la începutul perioadei de studiu. Pe parcursul studiului, indivizii au raportat cercetătorilor consumul de carne.

Cercetătorii au împărțit cohorta de studiu în patru grupuri:

  1. Consum ridicat de carne (consumatori care au raportat că ei consumă carne procesată, pasăre sau carne roșie – inclusiv carne de vită, porc și miel – de mai mult de cinci ori pe săptămână). Au existat 247.571 de indivizi în acest grup, reprezentând 52,4% din totalul populației studiate.
  2. Consum redus de carne (consumatori care au mâncat aceleași alimente, dar de maximum cinci ori pe săptămână). Din populația studiată, 43,5%, sau 205.385 de persoane, au fost în acest grup.
  3. Consum de pește (consumatori care au mâncat pește, dar nu și carne). Ei au reprezentat 10.696 de persoane, sau 2,3% din populația studiată.
  4. Vegetarienii și veganii, care nu au mâncat nici carne, nici pește. Ei au constituit 1,8% din întreaga cohortă, sau 8.685 de persoane.

La sfârșitul perioadei de studiu, 54.961 de persoane au dezvoltat cancer de un anumit tip, dintre care 5.882 de cazuri de cancer colorectal, 9.501 de cazuri de cancer de prostată și 7.537 de cazuri de cancer de sân în postmenopauză.

Studiul a arătat că grupul vegetarian și vegan a avut 14% mai puține șanse de a dezvolta cancer decât celelalte grupuri. Consumatorii de pește au avut cu 10% mai puține șanse de a se îmbolnăvi de cancer, iar cei care mănâncă puțină carne și-au redus riscul cu 2%. Femeile aflate în postmenopauză care erau vegetariene aveau un risc cu 18% mai mic de cancer de sân, în timp ce bărbații consumatori de pește și vegetarieni aveau un risc cu 20% și, respectiv, 31% mai mic de cancer de prostată. Când autorii studiului s-au uitat la cancerul colorectal, ei au descoperit că cei care consumau puțină carne aveau un risc cu 9% mai mic de a dezvolta boala, ceea ce, notează ei, este în concordanță cu cercetările anterioare.

Dincolo de alimentație, un alt factor luat în calcul de cercetători a fost indicele de masă corporală (IMC). Ei au observat diferențe ale IMC în funcție de grupul din care subiecții făceau parte, iar IMC mai mare s-a asociat cu un risc mai mare de cancer.

Astfel, recomandarea cercetătorilor implicați în studiu a fost limitarea aportului de carne procesată și roșie în dieta și consumul unei diete bogată în cereale integrale, fructe, legume și fasole, menținând în același timp o greutate corporală sănătoasă.

Autorii studiului au descoperit și că vegetarienii și consumatorii de pește au mai multe șanse să fie mai tineri și bine educați și este mai puțin probabil să fumeze și să bea. Acest lucru poate introduce anumite perturbări în concluziile studiului.

De asemenea, voluntarii BioBank din Marea Britanie aveau cu toții vârste cuprinse între 40 și 70 de ani la recrutare, ceea ce înseamnă că este posibil ca unele concluzii să nu poată fi generalizabile la toate grupele de vârstă.

Putem trage concluzia că educația este cea mai bună armă în acest război biologic tăcut. Deși nu se poate face mare lucru cu privire la genetică, iar îmbătrânirea este scopul final al unui stil de viață sănătos, multe obiceiuri zilnice pot contribui la o viață pe termen lung fără cancer. Iar cancerul poate fi atribuit parțial aspectelor nesănătoase ale unui stilul de viață sofisticat occidental.

Lăsând deoparte fumatul și infecțiile, alegerea unei rutine zilnice care include o alimentație atentă și activitate fizică sunt esențiale nu doar pentru a preveni cancerul, ci și pentru a vă bucura de o viață frumoasă. Prin ajustarea dietei chiar și în etape mici, se dezvoltă beneficii mari.

De fapt, sugestia este că un consum zilnic a 500 g de fructe și legume proaspete poate preveni cancerele sistemului digestiv cu 25%. În special, o dietă bogată în alimente de origine vegetală (folosind în continuare proteine ​​sănătoase de origine animală sau de pește) este considerată cea mai bună descurajare pentru cancerele care afectează celulele epiteliale. Acestea ar include cele care afectează faringele, laringele, plămânii, esofagul, stomacul, colonul și colul uterin.

Desigur, șansa joacă un rol în destinul nostru genetic, făcându-ne înalți sau scunzi, modelându-ne fețele sau predispunându-ne la anumite condiții medicale. Însă soarta ta nu este implacabilă, iar îmbunătățiri pot fi aduse mereu oricărui stil de viață.

Recomandarea este să vă ascultați corpul. Schimbările sunt adesea dificile, dar după un timp foarte scurt, apare starea de bine care vă va recompensa. Acesta este singurul corp pe care îl veți avea vreodată și meritați să fiți bine îngrijit și sănătos.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

  1. (inclusiv sursa foto 1) https://www.onecleverchef.com/increase-in-cancer-rates-in-the-last-100-years/
  2. https://www.bmj.com/content/368/bmj.m511
  3. https://www.nature.com/articles/s41467-021-24861-8
  4. (inclusiv sursa foto 2) https://www.medicalnewstoday.com/articles/is-eating-less-meat-linked-to-a-lower-risk-of-cancer
  5. https://www.medicalnewstoday.com/articles/can-food-choices-influence-cancer-risk
  6. https://www.medicalnewstoday.com/articles/does-diet-influence-cervical-cancer-risk
  7. https://www.nature.com/articles/s41467-021-24861-8
  8. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC526387/#:~:text=A%20joint%20report%20by%20the,found%20for%20cancers%20of%20the

[1] Potrivit FAO (Organizaţia de Alimentatie şi Agricultură a Naţiunilor Unite), indiferent de sex sau de activitatea pe care o depune zilnic, un adult nu trebuie să consume mai puţin de 1.800 calorii pe zi

Share This Post