Timp de lectură – 10 minute

Un nou studiu, publicat în Journal of Community Health, evidențiază importanța acțiunilor de informare a persoanelor care au sentimente contradictorii în legătură cu vaccinarea. Studiul a analizat atitudinile participanților în vârstă de 55 de ani și mai în vârstă cu privire la vaccinuri în diferite etape ale pandemiei COVID-19, folosind date colectate în perioada aprilie 2020 – mai 2021 de la 2.358 de participanți. Pe baza răspunsurilor, cercetătorii au clasificat participanții în trei grupuri:

1. Cei care acceptă vaccinarea
2. Cei care sunt ambivalenți (au opinii sau gânduri contradictorii) față de vaccinare
3. Cei care refuză vaccinarea

Conform unuia dintre autorii studiului, „Punctul forte al lucrării este analiza atitudinilor anterioare față de vaccin cu observarea ulterioară a deciziei efective de a se vaccina, iar concluziile reprezintă vești bune. Ele se concentrează pe proporția mare de ambivalenți care se vaccinează în cele din urmă – 62%, dar la fel de demn de remarcat este faptul că 30% dintre cei care refuză vaccinarea se vaccinează în cele din urmă.”

Un mod eficient prin care medicii pot obține această “convertire” este prin aplicarea metodei interviului motivațional. În discuția următoare, aflăm opiniile Dr. Arnaud Gagnier, neonatolog din Canada, profesor la Universitate Sherbrooke din Canada, expert în cadrul grupului de experți în acceptarea vaccinării al Centrului European de Control și Prevenire a Bolilor și autor de cursuri de formare în domeniu. Este o metodă pe care Dr. Arnaud Gagneur o folosește cu succes, încă dinaintea izbucnirii pandemiei, pentru a vorbi cu mamele care ezită să-și vaccineze copiii.

În discuția ce urmează, Dr. Gagneur ne împărtășește cum putem folosi această abordare în conversațiile cu persoane care sunt ambivalente pentru a promova acceptarea vaccinării.

Care sunt principalele provocări pentru furnizorii de servicii de sănătate publică în zona vaccinării?

Dr. Arnaud Gagnieur – Prima ar fi așa numitul paradox al informării. Abordarea tradiționala de a-i oferi multe informații, date și a educa pacientul cu privire la vaccin nu determină, de una singură, schimbarea părerilor și a comportamentului. Ci, din contră, poate chiar duce la un rezultat contrar.

Pe de altă parte, părinții, când sunt întrebați de ce au nevoie în procesul de comunicare pe tema vaccinării, spun că au nevoie de mai multe informații decât au primit până atunci.

Deci, poate problema nu este oferirea de informații, ci felul în care o facem. Părinții par a vrea informații prezentate într-un mod echilibrat, atât despre beneficii cât și despre riscuri, informații prezentate clar și adaptate situației lor.

Câteodată, problema este la noi, la furnizorii de servicii de sănătate publică, deoarece vrem să “rezolvăm” problemele pacienților noștri și le spunem ce trebuie să facă. Pe de altă parte, când cealaltă persoană nu se simte respectată, ascultată, înțeleasă sau atunci când crede că libertatea de a acționa sau gândi îi este pusă în pericol, relația devine o luptă.

Există o singură categorie de ambivalență la vaccinare?

Dr. Gagneur – nu, ci există mai multe, există, de fapt, un întreg spectru al acceptării vaccinării, cu diverse grade de acceptare-ezitare-refuz, de la refuzul total al vaccinării până la acceptarea totală, trecând prin refuzul ezitant, acceptarea unor vaccinuri, amânarea sau refuzul altora și acceptarea ezitantă.

Ca urmare, se recomandă adaptarea obiectivului discuției în funcție de gradul de acceptare pe care îl are pacientul. Astfel, pentru cei ce refuză total sau refuză ezitant, obiectivul ar trebui să fie desfășurarea unei discuții deschise care să ne ajute să înțelegem cum poate pacientul să fie mutat spre o altă etapă, în care pacientul are o acceptare mai mare a vaccinării.

Este important să înțelegem și care sunt factorii care îi fac pe oameni să-și schimbe comportamentul, după cum urmează:

• încrederea în abilitatea lor de a face schimbarea
• abilitatea de a face ei înșiși alegerea deliberată de a își schimba comportamentul
• motivația de a ști că este important pentru ei să facă acea schimbare

Schimbarea e un proces gradual, pas cu pas. Astfel, în contextul acceptării vaccinării, trebuie să știm că persoana va trece dintr-un stadiu în următorul, de exemplu de la refuzul total la refuzul ezitant, persoana respectivă  neputând să “ardă etape”.

Ce este interviul motivațional?

Dr. Gagneur:  Interviul motivațional (MI) este o abordare de consiliere dezvoltată în anii 1980 de psihologii clinicieni William R. Miller și Stephen Rollnick. Este un stil de consiliere centrat pe client, pentru a determina o schimbare de comportament, ajutându-l pe acesta să exploreze și să rezolve ambivalența.

Aptitudinile principale de care au nevoie clinicienii pentru a conduce un interviu motivațional sunt – abilitatea de a pune întrebări deschise, empatia, ascultarea reflexivă și abilitatea de a face rezumatul celor discutate.

Procesul are câteva etape:

1. Angajarea în relație – întărirea legăturii prin empatie și ascultarea reflexivă.
2. Focusarea discuției pe obiectul schimbării.
3. Evocarea motivației și abilității pacientului de a face schimbarea.
4. Planificarea procesului de schimbare – întărirea angajamentului pentru schimbare și definirea modului în care se va face schimbarea.

Cum ați discuta cu o persoană care este ambivalentă cu privire la vaccinarea COVID 19 și vă spune: “Nu există nimic care să-mi confere încredere în acest vaccin după tot ce am citit pe internet. Nu fiindcă aș fi împotrivă, cred că mă voi vaccina la un moment dat. Problema e că vaccinul a fost dezvoltat prea repede și nu prea am încredere în el.”

Dr. Gagneur: Iată câteva fraze cheie pe care le-aș recomanda profesionistului din sistemul medical pentru o asemenea discuție:

 “Oh, ați auzit niște lucruri care vă fac să fiți nesigur(ă) legat de vaccinarea COVID19?”

“Bine, pare să fiți prins (ă) într-un conflict. Vreți să fiți la adăpost de Covid, dar sunteți îngrijorat(ă) de vaccin și vreți să fiți liniștit(ă)?”

“Îndoielile sunt normale! Ce vă îngrijorează mai exact? Ce v-ar face să vă simțiți mai bine în această privință?”

“Și eu am fost îngrijorat(ă) de asta. Pot să vă împărtășesc câteva lucruri care m-au făcut să mă simt mai bine?”

“Da, m-am întrebat și eu despre efectele secundare și se pare că este mai probabil să fim loviți de fulger decât să avem o reacție gravă la o injecție. Ce ziceți de asta?”

“Mă bucur că o să vă gândiți la asta. M-aș bucura să vorbim mai mult despre subiect, oricând doriți.“

Ce rezultate a avut folosirea interviului motivațional în promovarea vaccinării?

Dr. Gagneur: Rezultatele au fost bune. De exemplu, pe baza studiilor în care a fost folosit, intenția de vaccinare din partea părinților a crescut cu 12%, scorul de ezitare în privința vaccinării a scăzut cu 40%. Impactul a fost major în cazul părinților cu un grad mare de ezitare în privința vaccinării.

Aceștia au mulțumit pentru că au fost ascultați și înțeleși și nu li s-a zis ce trebuie să facă, ci, din contră, au avut o discuție deschisă și au fost îndemnați să se gândească și să aleagă singuri ce vor face în continuare, pornind de la convingerea că și părinții vor ce este cel mai bun pentru copiii lor.

Rezultatele studiului privind importanța convingerii persoanelor care sunt nesigure dacă să aleagă sau nu vaccinarea copiilor lor sau a lor, precum și ale celor în care s-a aplicat metoda interviului motivațional, au implicații majore pentru dezvoltarea unor politici de sănătate publică care să fie mai eficace în promovarea vaccinării.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/vaccine-hesitancy-convincing-the-ambivalent-may-be-key
2. (1870) CANVax Webinar Series – How to use motivational interviewing in conversations – YouTube
3. Opinion | Your Friend Doesn’t Want the Vaccine. What Do You Say? – The New York Times (nytimes.com) – Your Friend Doesn’t Want the Vaccine. What Do You Say? – Autori: Arnaud Gagneur si Karin Tamerius, 20 mai 2021