Timp de lectură: 11 minute
Este un adevăr bine-cunoscut faptul că particulele din aerul poluat cauzează probleme plămânilor și inimii noastre. Cu toate acestea, pagubele nu se opresc aici. Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Birmingham din Regatul Unit și al unor instituții de cercetare chineze (una dintre țările campioane la capitolul poluare în marile aglomerări urbane) a constatat că astfel de particule toxice transmise de poluare pot ajunge și în creier. Cercetătorii au examinat lichidul cefalorahidian și sângele a 25 de pacienți cu diferite tulburări mintale dintr-un spital chinez și au descoperit o varietate de particule fine toxice în lichidul cefalorahidian al 32% dintre pacienți, precum și în sânge. De asemenea, au fost prelevate probe de la 26 de persoane sănătoase, iar cercetătorii au descoperit particule în suspensie la un singur individ.
Așadar, cât de gravă a devenit problema poluării aerului și ce efecte are asupra sănătății noastre? Sunt particulele din aerul poluat capabile să dăuneze și creierului uman?
În ultimii aproximativ 50 de ani vorbim din ce în ce mai mult despre faptul că au loc schimbări ale climei care afectează calitatea aerului și au efecte negative asupra sănătății oamenilor.
Practic, perturbarea modelelor meteorologice influențează calitatea aerului prin creșterea și distribuirea poluanților din aer, cum ar fi ozonul la nivelul solului, particulele fine, fumul de incendiu și praful. Modificările anotimpurilor meteorologice afectează, de asemenea, producția, distribuția și severitatea alergenilor din aer. Deși afectează în primul rând calitatea aerului exterior, acești poluanți și alergeni pot afecta și calitatea aerului din interior prin faptul că el intră în case, școli și clădiri. În plus, schimbările climatice pot contribui la creșterea prevalenței poluanților din interior, cum ar fi mucegaiul.
Poluarea aerului a devenit deja un pericol cunoscut pentru sănătatea mediului și a oamenilor. Știm la ce ne expunem atunci când ceața maronie se instalează deasupra unui oraș, când asistăm la un ambuteiaj pe o autostradă aglomerată sau când vedem coșul de evacuare al unui mare combinat. Chiar dacă poluare aerului nu se vede, mirosul său înțepător ne pune în gardă. Iar amenințarea nu este deloc de neglijat. Poluarea aerului, sub toate formele, este responsabilă pentru peste 6,5 milioane de decese în fiecare an, la nivel global, un număr care a crescut continuu în ultimii 20 de ani.
Cum arată de fapt acest pericol?
Poluarea aerului este un amestec de substanțe periculoase generate de om, sau din surse naturale. Emisiile vehiculelor, păcura și gazele naturale pentru încălzirea locuințelor, centralele electrice pe bază de cărbune, și fumul de la producția chimică sunt sursele primare de poluare a aerului provocată de om. Natura eliberează substanțe periculoase în aer, cum ar fi cenușa și gazele din erupții vulcanice, gaze, cum ar fi metanul, care sunt emise din descompunerea materiei organice din sol.
Poluarea aerului cauzată de trafic reprezintă un amestec de gaze și particule: ozon la nivelul solului, diferite forme de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, compuși organici volatili, aromatici policiclici, hidrocarburi și particule fine. Ozonul, un gaz atmosferic, este adesea numit smog atunci când este la nivelul solului. Este creat atunci când poluanții emiși de mașini, centrale electrice, cazane industriale, rafinării și alte surse reacționează chimic în prezența luminii solare. Gazele nocive, care includ dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot și oxizi de sulf, sunt componente ale emisiilor autovehiculelor și produse secundare ale proceselor industriale. Substanțele în suspensie (PM) sunt compuse din substanțe chimice precum sulfați, nitrați, carbon sau praf mineral. Emisiile vehiculelor și industriale de la arderea combustibililor fosili, fumul de țigară și arderea materiei organice, cum ar fi incendiile, toate conțin PM. Un subset de PM, particule fine (PM 2,5) este de 30 de ori mai subțire decât un păr uman. Poate fi inhalat profund în țesutul pulmonar și poate contribui la probleme grave de sănătate. Compușii organici volatili se vaporizează aproape de temperatura camerei – de aici, denumirea de volatili. Se numesc organici deoarece conțin carbon. Ei sunt emiși de vopsele, materiale de curățenie, pesticide, unele piese de mobilier și chiar materiale de artizanat, cum ar fi lipiciul. Benzina și gazele naturale sunt surse majore de compuși organici volatili, care sunt eliberați în timpul arderii. Hidrocarburile aromatice policiclice sunt compuși organici care conțin carbon și hidrogen. Din cele peste 100 de astfel de hidrocarburi aromatice policiclice care sunt răspândite în mediu, 15 sunt enumerate în Raportul privind agenții cancerigeni. Pe lângă ardere, multe procese industriale, cum ar fi fabricarea produselor din fier, oțel și cauciuc, precum și generarea de energie, produc și hidrocarburi aromatice policiclice ca produs secundar.
Ce efecte are poluarea aerului asupra sănătății umane?
Expunerea la aerul poluat este asociată cu stresul oxidativ și inflamația în celulele umane, ceea ce poate duce la boli cronice și cancer.
În 2013, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a clasificat poluarea aerului drept un factor cancerigen la om. Cercetările privind poluarea aerului și efectele asupra sănătății au devenit o preocupare din ce în ce mai importantă și analizează legăturile cu cancerul, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii, diabetul zaharat, obezitatea și tulburările de reproducere, neurologice și ale sistemului imunitar.
De exemplu, în ceea ce privește cancerul, un studiu amplu pe mai mult de 57.000 de femei a arătat că cele care locuiesc în apropierea drumurilor principale au un risc mai crescut de a face cancer de sân. Alte substanțe toxice din aer, în special clorura de metilen, care este utilizată în produsele cu aerosoli și în demachianții de vopsea, sunt, de asemenea, asociate unui risc crescut de cancer de sân. Expunerea profesională la benzen, o substanță chimică industrială și o componentă a benzinei, poate provoca leucemie și este asociată cu limfomul non-Hodgkin. Un studiu pe termen lung, 2000-2016, a constatat o asociere între incidența cancerului pulmonar și dependența crescută de cărbune pentru generarea de energie.
Particulele fine pot afecta funcționarea vaselor de sânge și pot accelera calcificarea arterelor. Un alt studiu a stabilit legături între expunerea zilnică pe termen scurt a femeilor aflate în postmenopauză la oxizi de azot și riscul crescut de accident vascular cerebral hemoragic.
Conform unui raport al Programului Național de Toxicologie din SUA, expunerea la poluanți legați de trafic crește, de asemenea, riscul unei femei însărcinate de a avea modificări periculoase ale tensiunii arteriale, cunoscute sub numele de tulburări hipertensive, care sunt o cauză principală a nașterii premature, a greutății mici la naștere și a mamei și boli fetale și moarte.
Poluarea aerului poate afecta dezvoltarea plămânilor și este implicată în dezvoltarea emfizemului, astmului și a altor boli respiratorii, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). PM și oxidul de azot sunt legate de bronșita cronică.
În 2020, o provocare majoră pentru sănătatea publică a fost confluența pandemiei de COVID-19 și a incendiilor de vegetație din vestul Statelor Unite. Bazându-se pe o conexiune bine stabilită între poluarea aerului și infecțiile tractului respirator, un studiu a legat fumul de incendii de vegetație cu cazuri suplimentare de COVID-19 și decese.
Cine pot fi afectat cel mai mult?
Aproape 9 din 10 persoane care locuiesc în zonele urbane din întreaga lume sunt afectate de poluarea aerului. Deși poluarea aerului afectează sănătatea tuturor, anumite grupuri pot fi afectate mai mult.
De exemplu, studiul privind sănătatea copiilor (Universitatea din California de Sud) este unul dintre cele mai mari studii privind efectele pe termen lung ale poluării aerului asupra sănătății respiratorii a copiilor. El arată că:
- Nivelurile mai ridicate de poluare a aerului cresc infecțiile respiratorii pe termen scurt, ceea ce duce la mai multe absențe la școală.
- Copiii care fac mai multe sporturi în aer liber și locuiesc în comunități cu conținut ridicat de ozon au mai multe șanse de a dezvolta astm, la fel ca și copiii care locuiesc în apropierea drumurilor aglomerate
- Copiii cu astm bronșic care au fost expuși la niveluri ridicate de poluanți ai aerului au avut un risc mai mare de a dezvolta simptome de bronșită.
- Cei care locuiesc în comunități cu niveluri mai ridicate de poluare pot prezenta leziuni pulmonare.
Un studiu pe femeile însărcinate și copiii lor încearcă să descopere dacă și cum incendiile de vegetație și fumul lor le-au afectat acestora sănătatea. Început în 2017, participanții la studiu sunt femei însărcinate care locuiau în California de Nord când au avut loc incendiile din 2018, 2019 sau 2020. Conform acestuia:
- Inhalarea PM 2,5, chiar și la niveluri relativ scăzute, poate modifica dimensiunea creierului în curs de dezvoltare al unui copil, ceea ce poate crește în cele din urmă riscul de probleme cognitive și emoționale mai târziu în adolescență.
- Expunerea prenatală la poluarea aerului cauzată de trafic a fost asociată cu efecte de dezvoltare a creierului, viteză mai lentă de procesare, simptome ale tulburării de atenție și hiperactivitate (ADHD) și alte probleme neuro-comportamentale la tinerii din mediul urban.
- Expunerea prenatală la particule a fost asociată cu greutate mică la naștere.
- Femeile expuse la niveluri ridicate de particule fine în timpul sarcinii, în special în al treilea trimestru, pot avea un risc de până la dublu de a avea un copil cu autism.
- Expunerea la PM 2,5 în trimestrul al doilea și al treilea ar putea crește riscul ca acei copii să aibă hipertensiune arterială la începutul vieții.
- În Marietta, Ohio, unde se află o rafinărie de feromangan, concentrațiile de mangan în sânge și păr, un biomarker al expunerii la poluarea aerului, au fost asociate cu scoruri IQ mai mici.
De ce este importantă îmbunătățirea calității aerului?
Studiile indică faptul că eforturile de reducere a expunerii la PM2,5 ar putea duce la reduceri semnificative ale numărului de sugari cu greutate mică la naștere și prematuri la nivel mondial. Când se închid centralele pe combustibili fosili, poluarea aerului din apropiere scade. Un studiu a constatat că incidența nașterilor premature a scăzut pe o rază de 5 kilometri de locațiile unor astfel de foste centrale alimentate cu cărbune și petrol.
În rândul copiilor din California de Sud, scăderea dioxidului de azot și a PM 2,5 a fost asociată cu mai puține cazuri de astm.
Simptomele bronșitei au scăzut pe măsură ce nivelurile de poluare au scăzut în regiunea Los Angeles.
Îmbunătățirea calității aerului poate îmbunătăți funcția cognitivă și poate reduce riscul de demență, conform studiilor susținute de Asociația Alzheimer.
Așadar, studiul despre care vorbeam la începutul articolului (ca și alte cercetări) sugerează că particulele din aerul poluat pe care-l respirăm pot cauza o lungă serie de probleme neurologice. Acestea includ demența, boala Alzheimer și îmbătrânirea creierului și pot crește incidența depresiei, ADHD, schizofreniei și accidentului vascular cerebral. Ele se adaugă listei lungi de probleme respiratorii, circulatorii, oncologice și de dezvoltare amintite și ele ca fiind provocate de aerul poluat.
De aceea, este important să înțelegem daunele reale pe care poluarea aerului le poate face organismului uman, să încercăm să milităm pentru limitarea lor și să facem ca mesajul să ajungă la factorii de decizie.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare
