Timp aprox. de lectură: 8 minute

Cu toate că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declară că virusul nu este eradicat, pe 5 mai 2023, după mai mult de trei ani de pandemie, Comitetul de Urgență al OMS pentru COVID-19 a recomandat directorului general OMS, care a acceptat recomandarea, să fie ridicată starea de urgență de sănătate publică de interes internațional deoarece boala este deja bine cunoscută și nu mai sunt îndeplinite condițiile cerute pentru o astfel de urgență. Acest lucru înseamnă că, deși pandemia în sine nu s-a încheiat, este la final urgența globală pe care ea a provocat-o.

Cu o zi înainte, pe 4 mai 2023, Comitetul de urgență Covid-19 înființat de OMS a dat această undă verde. „Decizia a fost luată prin consens, doar 5% dintre membrii Comitetului au ezitat, dar, în cele din urmă, au îmbrățișat și aceștia opinia generală„, a explicat francezul Didier Houssin, care prezidează Comitetul. Decizia nu a putut fi luată mai devreme, în ianuarie 2023, a adăugat el, pentru că: „Situația era dificilă în China, unde epidemia s-a acutizat după încheierea strategiei „zero-Covid„. Din această cauză, Comitetul a considerat atunci că este prea devreme pentru a recomanda ridicarea stării de urgență.

În anunțul său, directorul general OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a precizat: ” Covid-19 nu mai este o urgență de sănătate globală, ceea ce este dătător de mari speranțe„. Cu toate acestea, el a afirmat și că milioane de oameni continuă să fie infectați sau reinfectați cu SARS-CoV-2 și că mii de oameni continuă să moară în fiecare săptămână. „Acest virus este aici pentru a rămâne. El încă ucide„, a spus el.

Cu alte cuvinte, anunțul ne spune și că cel mai rău lucru pe care l-ar putea face orice țară acum este să privească această știre drept un motiv pentru a-și lăsa garda jos, pentru a renunța la sistemele pe care le-a construit sau pentru a trimite oamenilor mesajul că ”nu trebuie să vă faceți griji legate de Covid-19”.

Anunțul ridicării stării de urgență de sănătate globală a venit la trei ani, treisprezece săptămâni și patru zile de la data debutului oficial, 30 ianuarie 2020, ziua în care același director general OMS anunța cu îngrijorare o alertă maximă în fața unui virus apărut în China, care se răspândea cu o viteză deosebită și care aducea haosul. Primele cazuri de noul coronavirus fuseseră detectate deja în China în decembrie 2019, virusul răspândindu-se rapid în alte țări din întreaga lume. Acest lucru a determinat OMS să declare COVID-19 o Urgență de Sănătate Publică de Interes Internațional (PHEIC) la 30 ianuarie 2020 și să caracterizeze focarul drept pandemie pe 11 martie 2020. De atunci, timp de mai bine de trei ani, virusul avea să bântuie prin toată lumea într-o serie de valuri mortale.

De când a început pandemia de COVID-19, peste 2,2 milioane de oameni din Regiunea Europeană a OMS au murit din cauza bolii, dintre cele peste 270 de milioane de cazuri înregistrate.

În total, la nivel global, virusul a infectat peste 765 de milioane de persoane și a ucis aproximativ 20 de milioane, potrivit OMS.  Dacă ne uităm la datele disponibile despre gripa spaniolă din 1918-19 și încercăm o comparație, ea a ucis între 20 și 50 de milioane de persoane. Ce putem spune că s-a schimbat la o prima vedere este o mai bună acuratețe a datelor.

În plus de persoanele afectate direct de COVID-19, pandemia a adăugat și un număr important, dar greu de cuantificat de victime indirecte ale Covid-19, cele care au suferit de pe urma lipsei accesului la servicii de sănătate, ca urmare a anulărilor sau întârzierilor în acordarea de îngrijiri sau a saturației sistemelor de sănătate.

Renunțarea, din partea Organizației Mondiale a Sănătății, la nivelul maxim de alertă globală pentru Covid-19 a fost o decizie mult așteptată.

Dacă ne uităm la anunțul directorului general OMS, vedem și că organizația nu a mers atât de departe încât să declare „sfârșitul pandemiei”, așa cum păreau să creadă unii experți mai optimiști. „Nu a sosit momentul„, a declarat Michael Ryan, directorul executiv al Programului de Urgențe Sanitare al OMS. „Există în continuare o amenințare„, în special riscul apariției unei variante mai patogene. Făcând acest lucru, OMS nu a vrut să își asume riscul de a-i demobiliza pe cei implicați, pe toate continentele, în prevenirea și lupta împotriva virusului.

Pe de altă parte, deși ridicarea stării de urgență OMS poate părea deplasată pentru experții mai pesimiști, semnificația sa simbolică este imensă. „Trebuie să știm cum să spunem „stop” dacă vrem ca noțiunea de stare de urgență de anvergură internațională să își păstreze forța„, a declarat Arnaud Fontanet, directorul departamentului de sănătate globală de la Institutul Pasteur.

Ce va urma după acest anunț? Ce promite OMS este că va înființa un comitet de evaluare care va elabora recomandări permanente pe termen lung pentru țări cu privire la modul de gestionare a COVID-19 în continuare.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. Coronavirus disease (COVID-19) pandemic (who.int)
2. Covid-19: WHO downgrades pandemic but warns virus still circulating (lemonde.fr)
3. Covid-19: Care sunt lecțiile învățate după trei ani de urgență sanitară globală? (lemonde.fr)
4. WHO to launch review into Covid-19 pandemic ‘at earliest appropriate moment’ to evaluate ‘lessons learned’ | London Evening Standard | Evening Standard (inclusiv sursa foto)