Este o deviză pe care o susțin și care mi-a atras atenția zilele trecute într-un mesaj de pe o rețea de socializare al organizatorilor Programului de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului de col uterin din regiunea Centru.
Este un anunț din care am aflat că, în perioada 03 iulie – 31 august 2023, aceștia vor derula Campania “HALATUL ALB – Puterea exemplului! – Dacă vrei schimbare, începe cu tine! Testează-te, fii TU exemplu!”, o campanie care se adresează personalului feminin din unitățile sanitare publice şi private din regiunea Centru.
Anunțul mai indica și faptul că tot personalul feminin, din grupa de vârstă 24-64 de ani, din cadrul unităților sanitare va beneficia gratuit de testare Babeş-Papanicolau şi HPV, în cadrul rețelelor de screening din regiunea Centru, dacă aleg să o facă. Avantajele menționate de organizatori: cu un test de câteva minute, fiecare beneficiară obținea 5 ani lipsiți de grija unui diagnostic grav ce poate fi adus de virusul HPV și, în plus, devenea un exemplu pentru cât mai multe femei să vină să participe la testare, cu beneficii asemănătoare.
Povestea mi-a amintit de o situație problematică în România, de aceea am decis să scriu despre ea.
La finalul lunii trecute, pe 22 iunie, a fost lansat la Palatul Parlamentului, în București, a doua ediție a Atlasului Politicilor de Prevenire HPV. Acesta este rezultatul unui proiect de cercetare condus de Forumul parlamentar european pentru drepturile sexuale și reproductive și sprijinit de Organizația Europeană a Cancerului [1].
Potrivit datelor existente, HPV cauzează aproximativ 90.000 de cancere pe an în Europa. Iar acestea pot fi prevenite prin vaccinare, screening și campanii adecvate de educare.
Practic, Atlasului Politicilor de Prevenire HPV investighează performanțele autorităților publice europene în trei domenii-cheie: prevenția primară (vaccinare), prevenția secundară (screening) și informarea online. Instrumentul are ca scop furnizarea de informații publice actualizate tuturor țărilor din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în conformitate cu strategia OMS de eliminare a cancerului de col uterin și cu Planul european de combatere a cancerului.
Atlasul lansat recent relevă o imagine foarte inegală la nivelul regiunii europene a OMS. Printre țările cu cele mai bune performanțe sub aspectul celor 3 elemente (vaccinare, screening și calitatea informării online despre riscurile HPV) se numără Danemarca, Suedia, Finlanda, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda. Aceste țări au adoptat cele mai bune practici în materie de prevenire a HPV, cum ar fi programe naționale privind vaccinarea de rutină împotriva HPV, atât pentru fete și femei, cât și pentru băieți, disponibile în mod gratuit, ceea ce a condus la rate ridicate de vaccinare, care este și bine monitorizată datorită unor sisteme solide de date. În plus, aceste țări oferă adulților posibilitatea de a beneficia de screening gratuit pentru HPV și de site-uri web cu informații clare și concrete, găzduite de autoritățile publice. Printre țările aflate în partea de jos a listei se numără Kosovo și Azerbaidjan. Aici lipsesc politicile de prevenție primară și secundară, iar cei interesați nu pot găsi informații bazate pe dovezi științifice privind prevenirea HPV.
Din ce au anunțat organizatorii, decizia de a lansa Atlasul Politicilor de Prevenție HPV în România a avut motive întemeiate.
Pe de o parte, România are cea mai mare rată de incidență și mortalitate a cancerului de col uterin din Europa, cu aproximativ 32,3 cazuri noi la 100.000 de femei și cu până la 17 femei din 100.000 ucise de această boală – de peste patru ori mai mult decât media Uniunii Europene. Cu toate acestea, România continuă să aibă un nivel relativ scăzut de utilizare a vaccinării împotriva HPV și de screening pentru cancerul de col uterin.
Pe de altă parte, România are un scor de 65,7% în Atlas și este listată spre partea de jos a clasamentului în ceea ce privește politicile de prevenire a HPV. Este adevărat că organizatorii au remarcat că s-au înregistrat progrese de la prima ediție a Atlasului, existând în prezent un cadru favorabil politicilor necesare pentru a combate cancerele cauzate de HPV.
Dincolo de rolul autorităților pe acest drum, revenind la povestea colegilor din regiunea Centru, ce facem fiecare dintre noi – profesioniștii din sănătate – contează, deoarece ceilalți ne privesc drept exemplele care au informația bazată pe dovezi științifice și ne urmează pilda. Este parte din acel efort de educație sanitară a populației despre care tot vorbim cu toții și de care, vrând-nevrând, suntem și noi responsabili.
Cum scriam și luna trecută, aceasta poate fi o schimbare care poate contribui la salvarea de vieți într-un alt mod decât cel în care eram obișnuiți. La final va duce și la ameliorarea indicatorilor de țară privind sănătatea, care depinde, dincolo de ce fac autoritățile, de fiecare dintre noi cei care lucrăm în domeniul sănătății, și nu numai.
În plus de acest subiect de reflecție, vă încurajez să alocați timp și să citiți articolele lunii iulie, care prezintă o serie de teme de actualitate și vă trimit cele mai bune gânduri.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
