Timp aprox. de lectură: 6 minute

După cum arătam în primul episod, studiile existente arată că devierile microbiotei intestinale sunt legate de numeroase boli, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, steatoza hepatică, bolile intestinale și mai multe tipuri de cancer.

Poate părea surprinzător, dar studii recente arată că există indicii ce leagă problemele microbiotei și de tulburări de sănătate mintală.

Astfel, s-a demonstrat că microbii intestinali influențează și funcțiile neurologice, iar aceste legături au fost denumite „axa intestin-cerebel”.

Microbiota intestinală comunică cu creierul prin trei căi majore – calea neuronală (nervul vag, sistemul nervos enteric), calea imunitară (citokine) și calea endocrină (axa HPA, hormoni intestinali). O funcționare deficitară a acestei conexiuni poate duce la manifestarea tulburărilor psihice. Speciile microbiene intestinale comune aparținând filumului Firmicutes și Actinobacteria, precum și genurilor Bacteroides și Bifidobacterium, pot contribui la tulburările de sănătate mintală.

Diferitele tulburări mintale sunt caracterizate de comunitatea microbiană intestinală diferențiată, care este, în general, predominată de un gen sau de o familie de bacterii. În special, în unele dintre tulburări, există o supraabundență de specii microbiene specifice. De exemplu, abundența de Lactobacillus sp. și Bifidobacterium sp. în tulburări precum schizofrenia și, respectiv, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD). Motivul probabil pentru acest lucru poate fi atribuit complexității microbiotei intestinale.

În acest context, este important de menționat că, recent, cercetătorii de la Universitatea din Helsinki au identificat tulpini specifice ale bacteriei Desulfovibrio în intestin, prin intermediul unui studiu pe animale, care ar putea fi cauza bolii Parkinson. Oamenii de știință consideră că descoperirile lor pot ajuta medicii să depisteze persoanele care sunt purtătoare ale acestei bacterii specifice, precum și să o utilizeze ca țintă pentru potențiale terapii. Acest studiu a fost publicat recent în revista Frontiers în 2021.

Doctorul Daniel Truong, neurolog, director medical și fondator al Institutului pentru Parkinson și tulburări de mișcare de la Memorial Care Orange Coast Medical Center, a declarat că cercetările efectuate până în prezent nu au confirmat definitiv una sau alta dintre posibilele cauze ale bolii Parkinson. „O teorie este că infecțiile pot declanșa sau contribui la dezvoltarea bolii Parkinson la anumite persoane care sunt predispuse genetic la această boală„, a detaliat doctorul Truong. „Acest lucru ar putea avea loc printr-o varietate de mecanisme, cum ar fi inflamația sau activarea sistemului imunitar. Anumite studii au descoperit că persoanele care au avut unele infecții, cum ar fi cele cauzate de bacteria Helicobacter pylori sau de virusul gripal, pot avea un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson mai târziu în viață„, a adăugat el. „Alte studii au sugerat că infecțiile cronice de nivel scăzut, cum ar fi boala parodontală, pot fi, de asemenea, asociate cu un risc mai mare de apariție a bolii Parkinson„.

Și cum până la 80% dintre persoanele cu boala Parkinson suferă de constipație, Dr. Truong a spus că acest lucru poate duce la acumularea de toxine și deșeuri în intestin, ceea ce poate duce la alterarea microbiomului intestinal.

Timp de ani de zile, cercetătorii au sugerat că o toxină sau o bacterie care produce toxine ar putea cauza boala Parkinson. Acest lucru se datorează faptului că, constipația precede adesea – chiar și cu 10 ani înainte – simptomele bolii, când creierul este deja afectat. „Prin urmare, a fost destul de (logic) să începem să studiem bacteriile ca fiind un motiv pentru agregarea alfa-sinucleinei„, a adăugat doctorul Saris. În 2021, doctorul Saris și echipa sa de cercetare de la Universitatea din Helsinki au publicat o cercetare care arată o asociere între bacteria Desulfovibrio și boala Parkinson. „Rezultatele primului nostru studiu au sugerat că bacteriile Desulfovibrio ar putea, pe baza corelației cu pacienții cu Parkinson, să aibă ceva de-a face cu inițierea bolii„, a explicat doctorul Saris

„Bacteria Desulfovibrio este o bacterie comună în sol, apă și fecale de animale„, a explicat, pentru Medical News Today, Per Saris, profesor la Departamentul de Microbiologie al Universității din Helsinki și autorul principal al acestui studiu. „Cu toții le întâlnim prin intermediul alimentelor, a ceea ce bem și a contactelor cu mediul înconjurător”. Tipic pentru metabolismul lor este să producă hidrogen sulfurat, despre care cercetătorii cred că joacă un rol atunci când inflamația pe care o provoacă reduce eficiența sistemului de detoxifiere a hidrogenului sulfurat din organism, provocând inflamații.

Doctorul Melita Petrossian, neurolog și director al Pacific Movement Disorders Center din cadrul Pacific Neuroscience Institute din Santa Monica, California, a menționat că aceasta este o teorie mai recentă despre dezvoltarea bolii Parkinson prin intermediul intestinului. „Înainte de aceasta, teoria era că factorii de mediu au contribuit la intrarea toxinelor prin nas, prin nervul olfactiv până la bulbul olfactiv, iar de acolo direct înapoi în trunchiul cerebral. Așadar, în zilele noastre, cred că consensul este că există probabil un amestec de unde provine Parkinsonul. Pentru unii oameni, începe din intestin, iar pentru alții, începe din bulbul olfactiv.”

În plus, un studiu publicat în martie 2023 a constatat că bacteria Desulfovibrio a crescut severitatea bolii la persoanele cu boala Parkinson. În acest studiu, doctorul Saris și echipa sa au folosit un studiu cu viermi pentru a examina în continuare corelația dintre bacteria Desulfovibrio și Parkinson.

Oamenii de știință au colectat probe de materii fecale de la 10 pacienți cu boala Parkinson și de la soții sănătoși ai acestora. Probele au fost verificate pentru bacteria Desulfovibrio și, dacă au fost găsite, au fost izolate. Viermii au fost apoi hrăniți fie cu bacteria Desulfovibrio izolată, fie cu tulpini de bacterii E. coli.

În urma analizei, oamenii de știință au descoperit că viermii hrăniți cu bacteriile Desulfovibrio de la pacienții cu boala Parkinson aveau agregate de alfa-sinucleină semnificativ mai multe și mai mari decât viermii hrăniți cu bacterii Desulfovibrio de la persoane sănătoase sau cu E. coli.

În plus, cercetătorii au observat că viermii hrăniți cu bacteria Desulfovibrio de la pacienții cu boala Parkinson au murit în număr semnificativ mai mare decât viermii hrăniți cu E. coli.

Cercetătorii au sugerat că ar putea fi o idee bună ca screening-ul să se concentreze asupra persoanelor cu cantități mari de bacterii Desulfovibrio.

În același timp, cercetătorii trebuie să confirme rezultatele actuale și, de asemenea, ca un pas următor, să caute bacterii sau alimente care să inhibe în mod specific Desulfovibrio ca o potențială abordare terapeutică a bolii Parkinson, ceea ce ar reprezenta un progres în acest domeniu. Această cale ar permite ca terapiile să fie direcționate către intestin, fără a fi nevoie să intre în sânge sau în creier.

Sunt posibile o serie de strategii terapeutice pentru a viza microbiomul intestinal, dar modificările nutriționale par a fi cea mai evidentă, neinvazivă și imediată modalitate de a modifica compoziția și funcția microbiomului intestinal.

Astfel, studii recente controlate randomizate au arătat că atât compoziția, cât și funcția răspund în mod consecvent la intervenții dietetice specifice. Fibrele alimentare și grăsimile nesaturate, separat sau într-o dietă sănătoasă, cum ar fi dieta mediteraneană, au ca rezultat o abundență relativă mai mare a bacteriilor producătoare de butirat, iar acestea produc, la rândul lor, rezultate îmbunătățite în ceea ce privește sănătatea.

În ultimele două decenii, s-au înregistrat progrese considerabile. De la observații clinice inițiale la abordări mai mecaniciste, domeniul microbiotei intestinale și al sănătății evoluează rapid.

Datorită numeroaselor eforturi, comunitatea științifică se îndreaptă treptat către medicina personalizată, iar era microbiomului reprezintă în mod clar o parte importantă a schimbării de paradigmă în viitorul medicinei și al abordărilor nutriționale.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. Boala Parkinson ar putea porni de la bacteriile din intestin, spun cercetătorii (medicalnewstoday.com)
2. Microbiomul intestinal și sănătatea: perspective mecaniciste | Gut (bmj.com)
3. Frontiere | Bacteriile Desulfovibrio sunt asociate cu boala Parkinson (frontiersin.org)
4. Rolul microbiomului intestinal în bolile cronice: o analiză narativă | European Journal of Clinical Nutrition (nature.com)
5. Sursa foto: nytimes.com