Cum va arăta realitatea lumii medicale în 2024?

Timp aprox. de lectură: 8 minute

Specialiștii din domeniul sănătății preconizează că inovația terapeutică va fi o componentă importantă a progresului pe care îl vom vedea în 2024. Se așteaptă, astfel, ca noile terapii pentru tratarea anemiei falciforme (siclemiei) și a beta talasemiei, două afecțiuni genetice ale sângelui, să continue să rămână în prim plan în 2024.

Cel mai notabil dintre acestea, apărut spre sfârșitul anului 2023, este primul medicament care se bazează pe editarea genetică, folosind o “foarfecă” moleculară pentru a edita ADN-ul. Este o formă mai precisă de modificare decât terapia genetică, o tehnologie mai veche care utilizează un vector viral pentru a injecta o genă funcțională într-o celulă. În ambele cazuri, celulele stem sunt mai întâi extrase din corpul unui pacient. Acestea sunt apoi fie editate (exa-cel), fie transfectate cu vectorul viral (lovo-cel), și readuse în organism, unde corectează defectul genetic. Se crede că efectele sunt pentru toată durata vieții.

Datorită flexibilității deosebite a tehnologiei de editare genetică și a capacității sale de a viza și bolile non-genetice, se crede că aceasta are un viitor extraordinar. Anul viitor se vor înregistra progrese în eforturile Crispr Therapeutics și Caribou Biosciences de a dezvolta produse celulare gata de utilizare care pot trata cancerul și alte boli. De exemplu, CRISPR Therapeutics, care a dezvoltat terapia pentru anemia falciformă alături de Vertex Pharmaceuticals, lucrează acum la o tehnologie similară pentru a crea celule producătoare de insulină de înlocuire în pancreas.

Există, de asemenea, eforturi pentru a dezvolta editarea genetică „in vivo”, pentru a permite ca tratamentele de editare genetică să fie “livrate” în organism prin împachetarea lor în nanoparticule lipidice.

Tehnologia de editare genetică avansează și în alte moduri. O altă companie, Verve Therapeutics, se concentrează pe bolile cardiovasculare (prin scăderea nivelului de colesterol) folosind o abordare mai precisă a editării genelor, cunoscută sub numele de „editare a bazelor”, care poate schimba o singură bază din genom, fără a afecta molecula de ADN în sine. Între timp, în 2024 se va finaliza înscrierea participanților pentru un studiu al unui alt tratament, ebt-101 de la Excision, care urmărește să utilizeze editarea genelor pentru a elimina infecția cu HIV din organism.

Specialiștii se așteaptă ca în 2024 să vedem, de asemenea, industria de sănătate inovând soluțiile pentru menținerea greutății, în special pentru pacienții care au ales să întrerupă tratamentele cu agoniști de receptor de GLP-1 pentru scăderea în greutate. În 2023, aceste noi medicamentele (de exemplu, Wegovy) au ajutat zeci de mii de oameni, în principal supraponderali, să piardă rapid în greutate. Provocarea este acum ca aceștia să-și poată menține greutatea.

După cum atrăgeau atenția mulți specialiști în momentul apariției acestor medicamente, în timp ce ele sunt destinate utilizării pe termen lung, alături de o dietă specială și exerciții fizice consistente, milioane de persoane vor înceta probabil să le mai ia odată ce au mai scăzut în greutate, din cauza costurilor și a efectelor secundare, ceea ce îi va expune pe mulți dintre ei la un risc ridicat de a-și recăpăta greutatea crescută odată cu încetarea tratamentului. Din punct de vedere științific, prevenirea creșterii în greutate este un efort mult mai dificil și mai complex, având în vedere procesele fiziologice implicate. Astfel, mulți specialiști cred că în 2024 vom vedea cum industria medicală va inova pe zona soluțiilor de menținere a greutății, în special pentru pacienții care au ales să întrerupă administrarea agoniștilor de receptor de GLP-1.

Alți specialiști prezic că imagistica și tratamentul bolii Alzheimer vor exploda, chiar dacă impactul asupra rezultatelor va fi încă mic. Leqembi (lecanemab-irmb) este un anticorp monoclonal aprobat în SUA pentru tratamentul bolii Alzheimer în stadii inițiale (tulburări cognitive ușoare sau demență ușoară). Este scump, are ocazional efecte secundare grave, inclusiv inflamație și sângerări cerebrale, și necesită perfuzionarea într-un centru specializat. Majoritatea pacienților care vor primi acest tratament în SUA vor fi supuși la unul sau mai multe studii imagistice înainte și în timpul tratamentului. Mulți pacienți vor fi îndrumați pentru imagistică PET, iar, în funcție de rezultate, ei ar putea să nu fie înscriși pentru administrarea acestui tratament. Alții vor avea imagistică PET pentru a diagnostica și, apoi, pentru a măsura răspunsul. Alții vor avea tomografii computerizate și RMN pentru a identifica și gestiona complicațiile. De asemenea, se vor putea efectua teste genetice pentru pacienții individuali și apoi, pentru membri familiilor acestora, după caz.

Administrarea medicamentului în sine ar putea costa 20-25.000 de dolari per pacient, dar costurile asociate cu imagistica și testele ar putea fi la fel de ridicate, în special dacă va exista o serie de examinări de screening pentru pacienții care nu se califică pentru administrarea medicamentului. Deși eficacitatea actuală pentru Leqembi este relativ scăzută, conform rezultatelor disponibile, specialiștii subliniază totuși că acesta este un pas foarte important în lupta împotriva Alzheimer, deoarece lumea medicală va dobândi o experiență valoroasă în ceea ce privește tratamentele medicamentoase pentru boala Alzheimer: costurile lor, complicațiile potențiale, impactul lor asupra echității în domeniul sănătății și, se speră, efectele lor.

Un alt domeniu de cercetare interesant, în care mulți specialiști așteaptă progrese notabile pentru 2024, este cel al beneficiilor medicale ale neurostimulării, mai ales în cazurile depresiei refractare severe. Un număr tot mai mare de date clinice interesante arată că neurostimularea funcționează foarte bine și este foarte sigură. Odată cu creșterea cererii, ar trebui să apară dispozitive noi, mai prietenoase și mai ușor de administrat. Folosirea pe scară mai largă a neurostimulării, în special administrarea ei în afara unor contexte clinice, mulțumită noilor dispozitive, va conduce la importante întrebări etice și de reglementare cu privire la echitate, la efectele pe termen lung în cazul persoanelor care nu primesc tratamentele de neurostimulare în context specializat și la noi norme culturale la locul de muncă.

De asemenea, mulți specialiști susțin că îngrijirea sănătății mintale va deveni noua îngrijire primară. În timpul pandemiei COVID-19 s-a înregistrat o creștere bruscă a numărului de persoane de toate vârstele care au apelat la tratamente de sănătate mintală și comportamentală. Această cerere a pus la încercare sistemul de sănătate și forța de muncă din domeniul sănătății. Deși profesioniștii din domeniu se axează pe a găsi modalități de a aduce mai mulți furnizori în sistem, va fi dificilă creșterea rapidă, care să facă față cererii. Se preconizează astfel că organizațiile de asistență medicală vor începe să caute soluții care să permită personalului lor actual, în special al celui din sistemul primar, să facă față acestei cereri și să ofere sprijin pentru diagnosticare și prescrierea de medicamente.

În 2024, adoptarea inteligenței artificiale în mediul clinic va continua, desigur, să evolueze, în special în cazul inteligenței artificiale generative (inteligența artificială generativă este o formă relativ nouă de inteligență artificială care poate crea conținut nou prin extrapolare din datele de instruire) pentru suportul decizional clinic, pe măsură ce organizațiile din domeniul sănătății încep să piloteze și să evalueze aceste soluții pentru aplicații responsabile și sigure de îngrijire a pacienților. Inteligența artificială generativă are potențialul de a ajuta medicii să ia decizii mai precise și mai eficiente la punctul de îngrijire.

Utilizarea inteligenței artificiale în domenii de diagnostic precum patologia și radiologia va înregistra o creștere substanțială. Studii validate științific, prin peer review (evaluarea inter pares) au arătat că se pot descoperă mai multe cazuri de cancer în testele imagistice fără a crește numărul de rezultate fals negative. Testarea și diagnosticarea cancerului evoluează într-un ritm fără precedent. Accelerate de inteligența artificială, de analiza genetică și de terapiile cu celule stem, aceste teste nu doar detectează, ci remodelează procesul identificării precoce a cancerului.

În acest context, un exemplu este Detectiome, o companie de medicină de precizie cu sediul în Emiratele Arabe Unite, care a lansat recent un test Multicancer Early Detection (MCED). Conceput pentru populația din Orientul Mijlociu, acesta utilizează inteligența artificială pentru a oferi soluții precise, eficiente și personalizate de îngrijire a cancerului. Disponibil în prezent doar pentru cercetare, Detectiome intenționează ca în faza următoare să utilizeze testul în cadrul unor studii clinice și studii pilot. Testul valorifică inteligența artificială generativă și multi-omica, o abordare care combină și analizează mai multe domenii de studiu, inclusiv genomica, epigenomica și transcriptomica (o abordare a studiului expresiei genice prin care se analizează simultan mii de molecule de ARN dintr-o probă dată – de țesut sau de celule), pentru a detecta mai multe tipuri de cancere în stadii incipiente, chiar înainte ca simptomele să se manifeste.

Specialiștii prezic că noile tehnologii (precum inteligența artificială generativă, ingineria genetică), împreună cu analizarea unor seturi de date adecvate, vor permite furnizorilor de îngrijiri de sănătate să aducă progrese semnificative și în ceea ce privește orientarea pacienților către terapia corectă de primă sau a doua linie, menținerea implicării și angajamentului acestora în planurile de îngrijire și, în general, sprijinirea inițiativelor de sănătate ale populației pentru obținerea unor rezultate medicale mult îmbunătățite.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

Cum va arăta realitatea lumii medicale în 2024?

Timp aprox. de lectură: 8 minute

Arhive

Recomandări

Link-uri utile