„Acţionează astăzi, să poţi vindeca şi mâine!”

Începând cu anul 1950, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a declarat 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii. Astfel, această zi, reprezintă pentru întreaga lume oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de sănătate publică prioritară la nivel global.
Tema Zilei Mondiale a Sănătăţii, pentru 2011, este „Rezistenţa la agenţi antimicrobieni”, iar sloganul „Acţionează astăzi ca să poţi vindeca şi mâine” lansează un apel pentru intensificarea angajamentului global la protejarea acestor medicamente esenţiale, în beneficiul generaţiilor viitoare.
În semn de implicare faţă de acest demers de conştientizare şi responsabilizare O.A.M.G.M.A.M.R. – filiala Bucureşti a organizat, cu sprijinul FM MEDIDENT, Farmaciile Donna, Tunic Medical Laborator si Eurotrans Chem, sâmbătă, 9 aprilie 2011, în cadrul Rin Grand Hotel, Conferinţa cu tema „Rezistenţa la medicamente – o ameninţare globală” eveniment la care au participat 300 de asistenţi medicali din toate specialităţile .

Concept-imagine realizat de Maria Alexandru, asistent medical, specialitatea dietetică
Pentru a sublinia importanţa evenimentului propus de O.A.M.G.M.A.M.R. – filiala Bucureşti, d-na Carmen Mazilu- preşedinte, a prezentat realitatea medicală actuală cu privire la acest fenomen: „Un studiu Eurobarometru realizat în luna aprilie 2010, în toate ţările membre ale Uniunii Europene, a arătat că România ocupa locul IV la consumul de antibiotice, în concluzie aproximativ 50% dintre români au consumat antibiotice, media europeană fiind aproximativ 40%. Acelaşi studiu situează ţara noastră pe primul loc la consumul de antibiotice pentru afecţiuni banale şi pe ultimul loc în ceea ce priveşte cunoştinţele românilor despre antibiotice şi despre consecinţele administrării acestora fără prescripţie medicală.” Elena Gorgoneţu- şef departament profesional şi coordonator al evenimentului, completează faptul că această realitate reclamă măsuri imediate: „Există evident o „tară” a sistemului vis-à-vis de prescrierea antibioticelor şi de folosirea necorespunzătoare a acestora, există tulpini multirezistente care pun populaţia într-un pericol iminent – imposibilitatea de a se trata. De aceea, este nevoie să tragem un semnal de alarmă!”.
În acest context, mesajul dnei preşedinte, în ceea ce priveşte rolul asistenţilor medicali, poate fi cu atât mai valoros: „Am convingerea şi credinţa că asistenţii medicali pot avea un rol important în educarea pacienţilor, dar şi a oamenilor sănătoşi.”
Am fost onoraţi sa îi avem alături, la acest eveniment pe: Leonard Bărăscu, vicepreşedinte OAMGMAMR , dr. Calugaru Adrian, Director Executiv Adjunct, DSPMB , dr. Copaciu Elena, medic primar, şef Clinică ATI SUUB, Preşedinte Asociaţia Română pentru Studiul Durerii, UMF Carol Davila, dr. Popescu Georgeta Gilda, medic primar, pneumologie, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, dr. Cristea Violeta Corina, medic primar medicină de laborator, Synevo România, dr. Moroti Ruxandra, medic primar boli infecţioase, INBI Matei Balş.
Programul Conferinţei a cuprins lucrări care au tratat subiecte, precum: Rezistenţa bacteriană – problemă de sănătate publică, rolul prevenţiei, Riscurile automedicaţiei, Abuzul de medicamente, Rezistenţa antibioticelor în pediatrie, Tuberculoza multidrogrezistentă, Infecţiile nosocomiale cu germeni antibioticorezistenţi, Infecţia HIV vazută prin prisma rezistenţei, etc.
Cu prima lucrare a Conferinţei, Stan Daniela, secretar O.A.M.G.M.A.M.R. – filiala Bucureşti, ne-a introdus în realitatea copleşitoare, dar autentică a „bătăliei” dintre specia umană şi celelalte microorganisme care populează această planetă. Într-o manieră plastică şi foarte sugestivă a descris „bătălia” pentru supravieţuire şi a lansat o temă de reflecţie: „Cine va câştiga bătălia?”.

Dr. Copaciu Elena, a insistat pe importanţa prevenţiei, pe cunoaşterea principiilor de asepsie şi antisepsie, pe educaţia personalului medical de control a infecţiilor nosocomiale şi pe respectarea sterilizării echipamentelor în concordanţă cu recomandările producătorilor. În acest sens, a subliniat importanţa Protocoalelor de nursing, sedare şi sevrare de ventilaţie mecanică la nivel de secţii ATI, precum şi a Protocolului de igienă a mâinilor.

Ciobanu Ileana, asistent medical BFT, SUU Elias, ne-a oferit o „descriere” poetică a Bacilului Koch şi a riscurile de a „ne întâlni cu el” în diferite contexte, în colaborare cu poetul George Topârceanu, şi de asemenea, a amintit de mijloacele de prevenţie şi vindecare a tuberculozei.
Dr. Popescu Georgeta Gilda, a apreciat că tuberculoza multidrogrezistentă „este rezultatul unor practici medicale incorecte, precum: prescrieri incorecte de antibiotice, neasigurarea tratamentului sub directa observare, întreruperea aprovizionarii, medicaţie de calitate slabă, contactul cu un pacient cu chimiorezistenta instalată. Raspândirea tuberculozei cu germeni rezistenţi este o problemă de sănătate publică, prevalenţa multidrogrezistenţei fiind un indicator al eficienţei programelor de control al tuberculozei.”
Din prezentarea dnei Niţă Teodora, moaşă licenţiată, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie, „Filantropia”, a reieşit că abuzul de medicamente ne poate arunca în situaţia de a nu aprecia şi, chiar, de a irosi, ceea ce biochimistul britanic, E. B. Chain numea „una dintre cele mai mari binefaceri, poate cea mai mare binecuvântare a timpului nostru”.
Dr. Cristea Violeta Corina a vorbit despre abuzul de antibiotice în tratarea stării de portaj şi importanţa acestuia în creşterea rezistenţei la antibiotice. În plus, a prezentat lista factorilor ce cresc rezistenţa la antibiotice din perspectiva unui medic de laborator: erorile în procedurile de diagnostic ale laboratorului, erorile în depistarea fenotipurilor de rezistenţă ale microorganismelor, consumul masiv de antibiotice în domeniul veterinar, administrarea de antibiotice la presiunea pacienţilor, tratarea inutilă a stării de portaj.
Dr. Moroti Ruxandra a amintit că „rezistenţa microbienă are drept cauze: igiena deficitară, creşterea abuzului de antibiotice, prescripţiile improprii, neglijarea măsurilor de izolare şi de prevenire a transmiterii, care duc la efecte precum: prelungirea duratei infecţiei, creşterea timpului de refacere, reacţiilor adverse la antibiotice, creşterea mortalităţii şi a costurilor”.
Niţu Cristina, asistent medical principal generalist, Spitalul „Victor Babeş”, a prezentat, rolul şi perspectiva asistentului medical în prevenirea rezistenţei în infecţia HIV. Au fost prezentate două studii de caz care au reliefat importanţa şi beneficiile implicării pacientului în procesul terapeutic – creşterea complianţei pacientului la tratament şi menţinerea motivaţiei acestuia.
Albu Luiza, asistent medical principal generalist, IBI „Matei Balş”, a prezentat zece „adevăruri şi mituri despre microbi” pe care le-a confruntat cu perspectiva ştiinţifică.
Simionescu Petruţa, asistent medical principal generalist, Spitalul „Victor Gomoiu”, a atras atenţie asupra complicaţiilor şi riscurilor la care pot fi expuşi copiii a căror rezistenţă la antibiotice creşte.
Bragarin Ana, asistent medical igienă, IBI „Matei Balş”, a insistat pe necesitatea evitării sau reducerii riscului apariţiei infecţiile nosocomiale şi ne avertizează asupra riscurilor la care ne expunem, în caz contrar: „ne vom îndrepta către o eră post-antibiotică în care multe infecţii nu vor mai putea fi tratate şi vor provoca decese”. (Margaret Chan, Director General OMS).
Munteanu Luminiţa, moaşă licenţiată, Spitalul CF2, a prezentat tabloul celor mai frecvente boli cu transmitere sexuală şi a detaliat riscurile care decurg din creşterea rezistenţei la medicamente a germenilor care produc aceste boli.
Pleşca Daniela, asistent medical farmacie, INNBN, a vorbit despre riscurile automedicaţiei şi ne-a încurajat să reflectăm la această realitate a zilelor noastre: „Unii dintre noi privesc tratamentul cu antibiotice ca pe o soluţie pentru vindecarea unei „răceli” sau dureri rebele. Dar, cum şi cît timp trebuie folosite antibiotice? Există riscuri dacă folosesc „după ureche” aceste medicamente? Acestea sunt doar câteva întrebări la care ar trebui dă putem răspunde oricare dintre noi sau cel puţin să ne gândim la un răspuns, înainte de a ne lăsa pradă tentaţiei de a folosi un antibiotic.”
În concluzie:
„Ce ne rezervă viitorul? O să avem antibioticele de care avem nevoie ca să tratăm adecvat infecţiile sau o să avem germenii multirezistenţi pe care-i merităm?
„Cine va câştiga?”
De fiecare dintre noi, asistent medical, doctor, pacient, depinde şansa de victorie în această „bătălie”.
Aşa că: „Haide, acţionează…!”

Autori: Alina Ţuţu,Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alex. Obregia” , membră a comisiei de asistenţi medicali generalişti
Elena Gorgoneţu, Şef Departament profesional ştiinţific, de control şi supraveghere a profesiei OAMGMAMR – Filiala Bucureşti

[nggallery id=3]